DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiză: România atinge din nou pragul de 100 de miliarde de euro datorie externă

Pinterest
leu euro

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din Ziarul Financiar în care sunt prezentate cauzele care au făcut ca România  să depășească din nou, după şapte ani, o datorie externă de peste 100 de miliarde de euro.

Ziarul Financiar:

Vineri, BNR a publicat datele statistice legate de balanţa de plăţi a României (relaţia cu exteriorul, intrări şi ieşiri de valută) şi situaţia externă a României, adică datoria statului şi a sectorului privat, datorie externă pe termen lung şi pe termen scurt.
Ce mi-a atras atenţia este că datoria externă totală a României a crescut la 99,6 miliarde de euro în februarie 2019,  cu 1,2 miliarde de euro mai mult decât la finalul lui 2018.
Cu împrumutul pe care l-a luat Ministerul Finanţelor de 3 miliarde de euro de la finalul lunii martie, România va depăşi din nou o datorie externă de 100 de miliarde de euro, nivel unde era la nivelul lui 2012, când soldul era de 100, 875 miliarde de euro.
Atunci încă mai duceam în spate 8 miliarde de euro din datoria către FMI luată în 2009, la începutul crizei.
Din 2012, datoria externă a scăzut până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,6 miliarde de euro la finalul lui februarie 2019.
Este adevărat că din 2012 până în 2018, PIB-ul României a crescut de la 132 de miliarde de euro la 202 miliarde euro, ceea ce a făcut ca datoria externă să se reducă ca pondere în PIB de la 75%, la 48%.
Între timp a crescut datoria internă a statului de la 90 de miliarde de lei la finalul lui 2012, la 160 miliarde de lei la finalul lui 2018, pentru că dobânzile la împrumuturile în lei s-au redus de la 6% la 1% sau chiar sub, în 2016-2017.
Între timp, dobânzile la lei au crescut din nou, depăşind chiar 5% la împrumuturile pe 10 ani, iar creşterea inflaţiei la 4% în martie va însemna dobânzi şi mai mari.
Revenind la datoria externă a României, de 99,6 miliarde de euro la finalul lunii februarie, 68 de miliarde de euro este datorie pe termen lung şi 31,3 miliarde de euro este datorie pe termen scurt.
Ca să mergem mai departe, din 99,6 miliarde de euro datorie totală, statul are o datorie de numai 34,7 miliarde de euro, iar restul de 64,9 este datorie privată, a noastră/ a voastră, pe care am făcut-o în ani şi o alimentăm în fiecare zi. (Mai multe detalii AICI)

Adevarul:

Doar atât şi absolut nimic altceva: uitaţi-vă la ieşirile publice ale oamenilor de partid sau ale candidaţilor şi, cu excepţii infime şi, aş zice, total irelevante, toate temele au ca motivaţie directă şi unică reglarea de conturi pe subiecte interne, fără relevanţă pentru acea României care ar fi trebui să fie europeană şi actor în jocurile politice, economice şi de securitate din cadrul proiectului european.
Lipsesc temele respective fiindcă nu-i interesează pe politicieni, nu interesează publicul spectator sau, pur şi simplu, ce se discută cu patimă în Europa marilor proiecte (uneori contradictorii, altădată convergente, dar mereu pe mize foarte mari) nu ne interesează în mod programatic, departe de noi aşa cum sunt şi banii aceia care stau nefolosiţi din cauza incompetenţei specifice atâtor echipe de guvernanţi.
În consecinţă, lipsesc dezbaterile în care ar trebui să vorbească despre conexiunea mai bună cu marile proiecte unde se află fonduri enorme, pentru care se deschid rapid noi şi noi portiţe de finanţare suplimentară tocmai pentru a se grăbi interconexiunile strategice. Dimpotrivă, la noi, demersul prioritar este singularizarea exemplară de tip suveranist vrem să ne luăm ţara înapoi”, cu un dezinteres major faţă de prezentarea de soluţii practice. Exact ca în perioada de intensă propagandă care a precedat votul pentru BREXIT, întors acum ca un bumerang teribil de ale cărui lovituri britanicii nu ştiu cum să mai scape.
Prea puţin este interesantă soarta liderilor politici care, foarte curând, vor sfârşi prin a se devora reciproc la o masă festivă naţională. Dar ce ne facem cu România şi cu electoratul care, în această perioadă în care ar fi trebuit să primească informaţiile-angajament asupra modalităţilor specifice, cât mai clar definite, prin care preopinenţii candidaţi la funcţiile de la Bruxelles îşi asumă de acum un proiect pentru care să facă lobby şi pentru care să se implice total cu credinţa că doar aşa se va putea prezenta la raport în faţa celor care i-au acordat încrederea? Pe politicieni nu-i interesează răspunsul deoarece, cum au învăţat atât de bine în aceşti 30 de ani de la Revoluţie, ei tot vor fi votaţi deoarece de asta sunt alegerile: cineva tot trebuie “să iasă” aşa că, din acest punct de vedere, lista de la partid rămâne sfântă. (Mai multe detalii AICI)

Libertatea:

Pe 7 martie, Libertatea dezvăluia, în exclusivitate, că Guvernul l-a propus pe vicepremierul Viorel Ştefan în funcţia de membru din partea României în Curtea Europeană de Conturi. Fostul ministru de finanţe nu are însă experienţă în domeniul auditului, aşa cum are actualul reprezentant al României, căruia Guvernul nu vrea să îi prelungească mandatul. Pe 8 aprilie, Parlamentul European l-a respins, prin vot, pe Viorel Ştefan. Acum, Guvernul se pregăteşte să retransmită aceeaşi propunere.
Curtea Europeană de Conturi este o instituţie independentă din cadrul UE (nu se află în subordinea nici unei alte instituţii) şi se ocupă de verificarea modului în care banii cetăţenilor europeni sunt cheltuiţi. Odată cu importanţa funcţiei vine şi un salariu pe măsură: 22.000 de euro brut lunar (impozitul pe venit la nivelul instituţiilor UE se calculează diferit în funcţie de fiecare persoană în parte).
Pe 8 aprilie, nominalizarea lui Viorel Ştefan a fost respinsă în Comisia CONTI, din Parlamentul European, care se ocupă de bugetul Uniunii. A primit doar 8 voturi favorabile şi 18 împotrivă. România nu a pierdut postul, pentru că fiecare stat membru are un reprezentant. Trebuie doar să propună un alt nume.
Guvernul s-a decis însă, potrivit informaţiilor Libertatea, să îl susţină tot pe Viorel Ştefan. Însă va transmite propunerea abia după alegerile europarlamentare. Executivul speră într-o nouă configuraţie în PE, care să îi fie favorabilă. Mai precis, o nouă configuraţie în Comisia CONTI, de care depinde numirea.
În acest moment, România este reprezentantă de George Pufan. El a fost propus în 2013, plecând din funcția de secretar general al Curții de Conturi din România, pe care a îndeplinit-o timp de 11 ani. Lucra în instituție de aproape 20 de ani atunci când a primit funcţia la nivel european.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.