Premium
Rusia face tot posibilul pentru a își întări influența în Balcani, iar prin ultimele acțiuni pe care le-a interprins în această zonă se pare că a găsit rețeta prin care poate își poate duce la îndeplinire acest plan.
Ziarul Financiar:
Autorităţile sârbe şi-au dat permisiunea finală pentru construirea pe teritoriul Serbiei a secţiunii locale a gazoductului TurkStream, a anunţat site-ul rus de ştiri şi propagandă RT. TurkStream ar trebui să aducă gaze naturale ruseşti prin Turcia, Bulgaria şi Ungaria în Uniunea Europeană. Serbia şi Bulgaria sunt aliaţi tradiţionali ai Rusiei, în timp ce Budapesta este politic mai apropiată de Moscova decât de Bruxelles. Pregătirile pentru gazoductul rusesc sunt în toi şi în Bulgaria, în timp ce guvernul Ungariei a spus deschis că vrea ca ţara să facă parte din proiect.
În Serbia, Gazprom, compania de stat care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti, ia în considerare construirea a până la patru centrale de energie, potrivit presei ruse, citată de SeeNews. Compania a început deja lucrările de construire pentru o centrală de cogenerare de 200 de MW pe gaze naturale, cea mai mare din Serbia. Energia termică produsă de această unitate va alimenta rafinăria din Pancevo, operată de compania sârbă NIS, deţinută de Gazprom. NIS furnizează 85% din produsele petroliere de pe piaţa sârbă. Funcţionarea centralelor este condiţionată de punerea în funcţiune a TurkStream.
Între timp, guvernul sârb a achiziţionat recent patru avioane de luptă ruseşti MiG-29, de la Belarus, ţară a cărei conducere, după cum se zvoneşte, tatonează „integrarea“ cu Rusia. Noile achiziţii vin în contextul în care Serbia se află într-o cursă a înarmării cu Croaţia, stat membru al NATO şi al UE şi fost inamic în războaiele iugoslave, notează AP. În ultimele luni, Serbia a primit ca donaţie şase MiG-29 second-hand de la Rusia, care a promis că va livra şi 60 de vehicule blindate, sisteme antiaeriene şi elicoptere de luptă şi de transport. Avioanele ar fi fost recondiţionate de ruşi înainte de a fi oferite.
Apoi, după cum a scris revista Foreign Policy anul trecut, Moscova sprijină formarea unei forţe paramilitare bosniace pentru ajutarea separatiştilor sârbi din Bosnia şi Herţegovina. Cea mai intensă cooperare între sârbii bosniaci şi Rusia se face prin intermediul forţelor de securitate din Republica Srpska, una dintre cele două entităţi care compun statul modern Bosnia şi Herţegovina.
Regiunii nu i se permite să aibă o armată proprie, sub condiţiile acordului de la Dayton prin care s-a pus capăt războiului bosniac în 1995. Însă Republica Srpska are propria forţă poliţienească, una în relaţii din ce în ce mai strânse cu Moscova. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Alegerile prezidenţiale din Ucraina intră în linie dreaptă, pentru primul tur din 31 martie. Dacă nici un candidat nu va obţine majoritatea voturilor, se intră în turul doi, care va avea loc la 21 aprilie. Suntem, deci, în preajma aşezărilor pentru runda finală, dar sondajele de opinie şi tendinţele sunt departe de a fi clarificate.
Iar situaţia intervine în paralel cu repoziţionări ale marilor actori politici, inclusiv oamenii forte din Guvern, dar şi sub ameninţarea constantă a Rusiei, pregătită de un atac pe scară largă.
32.000 oameni în Crimeea, 90.000 la frontierele Ucrainene, peste 56 de batalioane tactice gata de atac
Alegerile prezidenţiale ucrainene se desfăşoară într-o situaţie critică. Avertismentele în perspectiva unui atac iminent vin constant. Scepticii ridică semne de întrebare relative la credibilitatea acestor avertismente, şi avertizează că la Kiev se strigă prea des Lupul! fără ca acesta chiar să vină.
De altfel, asemenea avertismente vin constant de la nivelul autorităţilor, bazate pe amplasarea a peste 26 de batalioane tactice ruse de luptă în Districtul Militar Vestic şi a peste 30 în Districtul Militar sudic (incluzând Crimeea, Estul Ucrainei dar şi trupele din regiunea separatistă nistreană din Republica Moldova). Toate sunt gata de luptă, iar avertismente faţă de o iminentă invazie rusă din trei părţi asupra Ucrainei au apărut deja în spaţiul public.
Joc în 3 cu comediant şi vot anti-sistem al tinerilor, în prim plan
În ceea ce priveşte marile tendinţe la votul pentru prezidenţiale, câteva elemente apar la această oră. Practic, jocul se joacă între 3 dintre cei 44 de candidaţi, care reunesc împreună circa 60 de procente. În funcţie de sondaje, evoluţiile au arătat apropieri şi situaţii neclare, ultimele tendinţe şi sondaje independente detaşându-l în prim plan pe un actor de comedie, Volodymyr Zelenski, în vârstă de 41 de ani, care a jucat rolul de preşedinte într-un serial, pe actualul Preşedinte Petro Poroshenko şi pe Iulia Timoshenko, de două ori prim-ministru şi de două ori pe locul doi în alegeri prezidenţiale.(Mai multe detalii AICI)
Deutsche Welle:
Bulgaria și Serbia speră că ar putea profita de anunțata investiție a VW în "Europa de Est". În ambele țări, costurile cu personalul sunt scăzute. Potrivit VW, decizia privind amplasarea fabricii nu este încă luată.
De câteva zile, presa sârbă și cea bulgară se întrec în laude la adresa marii investiții de miliarde de euro pe care producătorul auto german Volkswagen ar intenționa să o facă în estul Europei. Ar fi vorba de 1,4 miliarde de euro, de 5.000 de noi locuri de muncă și de exporturi mai mari cu 4,5 miliarde de euro anual pentru țara care va fi aleasă.
VW a anunțat în noiembrie anul trecut că vrea să deschidă o nouă fabrică în care vor fi produse mai multe din mărcile auto aflate în portofoliul său. Locul: undeva în "Europa de Est". Pe lângă Bulgaria și Serbia, își mai fac speranțe România, Turcia și Macedonia. La interpelarea DW, concernul de la Wolfsburg a răspuns doar atât: "Deocamdată nu s-a luat nicio decizie privind locul unde va fi construită fabrica." Presa speculează că VW se va decide în aprilie iar primele autoturisme vor ieși de pe banda de producție a noii fabrici în 2023.
Se face loc pentru automobilele electrice în Germania
Constructorul auto german face de mai multă vreme ochi dulci Europei de Sud-Est. Anunțul recent se potrivește și cu știrea potrivit căreia fabricile VW de la Zwickau, Emden și Hanovra se vor specializa în curând pe producția de automobile electrice. Producția modelului "Passat" a fost deja mutată în Cehia. Pentru a face loc în fabrica din Cehia pentru Passat, modelele "Škoda Karoq" și "SEAT Ateca" ar urma să fie construite la noua fabrică din Balcani. (Mai multe detalii AICI)
