Lui Andrej Babiš i-a izbutit sâmbătă o remarcabilă revenire politică, printr-o victorie decisivă la alegerile generale din Cehia. Antreprenorul miliardar care a fost premier în 2017-2021 se alătură rândurilor tot mai numeroase ale euroscepticilor de dreapta care ajung sau par a fi pe punctul de a ajunge la putere în Europa.
Revenirea lui în funcție îi va încuraja pe populiștii central-europeni în frunte cu Ungaria lui Viktor Orbán, posibil cu efectul de a obstrucționa UE de la acțiuni mai decisive în privința Ucrainei și a schimbării climei. Conducătorul ungar a declarat că victoria lui Babiš constituie o „veste bună pentru Europa”.
Babiš călărește același val trumpist care în iunie l-a propulsat la președinția Poloniei pe Karol Nawrocki, iar în mai l-a purtat pe George Simion, un fost huligan de fotbal de extrema dreaptă, până în turul doi al alegerilor prezidențiale din România, cu un scor strâns.
Campanie pe modelul Donald Trump
Babiš încurajează de multă vreme comparațiile între el și Donald Trump, ambii fiind politicieni miliardari. Și el a vândut în campania electorală familiarele șepci roșii, numai că inscripționate cu mesajul „Cehia puternică”.
Însă victoria lui se încadrează într-un tipar central-european persistând de un deceniu, în care puterea tot „pendulează” între forțele centrist-liberale și cele populist-iliberale, a declarat Daniel Hegedüs, un expert în problematica regiunii de la grupul de reflecție German Marshall Fund.
Excepția acestui tipar o constituie lunga ședere la putere a lui Orbán. Dar până și ea s-ar putea încheia curând, la alegerile din 2026, dacă sondajele sunt corecte și dacă scrutinul va fi liber și corect.
Babiš, al cărui partid ANO aparținea cândva familiei liberale Europene [acum Renew - n.trad.], s-a deplasat hotărât spre dreapta în ultimii ani. E co-fondator al grupului pan-UE Patrioți pentru Europa, de extrema dreaptă, alături nu doar de Orbán, ci și de Herbert Kickl, un ideolog de extrema dreaptă care conduce Partidul Libertății din Austria.
În campania electorală Babiš a atacat dur politica de imigrație, politicile climatice ale UE și excesele Bruxelles-ului. A promis sistarea ajutorului militar bilateral ceh pentru Ucraina. Pentru a putea guverna el va necesita sprijinul unui partid rusofil, Libertate și Democrație Directă (SPD), și al unui partid populist de dreapta radicală care-i reprezintă pe șoferi.
Revitalizează Alianța de la Visegrad
Babiš va încerca, împreună cu Orbán și premierul slovac Robert Fico, deși va fi lipsit de ajutorul guvernului pro-UE al Poloniei, să revitalizeze alianța regională Visegrád ca o modalitate de a promova pe continent un program politic eurosceptic.
Însă există divergențe politice între cele trei țări, inclusiv în privința Rusiei și a aderării Ucrainei la UE. În plus, a lansa lozinci e facil, dar a bloca decizii cruciale ale UE e cu totul altceva. Statele UE au învățat deja „să facă diferența între un câine care latră și un câine care mușcă”, a afirmat Hegedüs.
Consiliul European, care-i reunește pe cei 27 de șefi de guvern [sau de stat - n.trad.], va avea curând doi membri ai grupului Patrioți pentru Europa, Orbán și Babiš, posibil și un al treilea dacă Fico va adera la același grup. O asemenea situație ar crea o „masă critică a potențialului perturbator” în cel mai înalt organ decizional al UE, potrivit lui Hegedüs.
Însă Babiš nu e nicidecum vreun ideolog. Se aseamănă probabil mai mult cu Silvio Berlusconi decât cu Donald Trump în al doilea mandat - deși, la fel ca ambii, e acuzat de conflict de interese între imperiul său de afaceri și trebuirile guvernamentale.
Analiștii se așteaptă ca Babiš să fie mai pragmatic și mai puțin obstructiv decât cei doi aliați regionali ai săi. Ar fi surprinzător ca el să sisteze livrările Cehiei de muniție în Ucraina, chiar și dacă acestea ar dezavantaja companii cehe.
Pe plan intern Babiš se confruntă cu mecanisme de control și echilibru mai solide decât omologii săi, mai cu seamă în persoana lui Petr Pavel, fostul comandant NATO care l-a învins în cursa prezidențială din 2023. Iar Ucraina și aliații ei se pot consola și cu rezultatele sub așteptări ale forțelor rusofile, dat fiind că alianța de extrema stângă nici n-a reușit măcar să acceadă în parlament.
Praga a avut dintotdeauna tendința de a fi o voce întrucâtva eurosceptică. Iar UE s-a apucat deja să-și modereze ambițiile verzi și să adopte o poziție mai exigentă în privința imigrației. În consecință, victoria lui Babiš s-ar putea să nu influențeze prea mult agenda politică de la Bruxelles.
Le va permite celor trei conducători central-europeni să proiecteze un front comun și să pretindă că ei reprezintă viitorul politic al Europei. Dar cum în Ungaria pendulul a început să se deplaseze în direcția opusă, e posibil ca spectacolul Babiš-Orbán-Fico să nu mai dureze mult.
Sursa: FT.com, în traducerea Rador Radio Romania
Comentează