Cancerul, diabetul și obezitatea nu mai sunt doar probleme ale oamenilor. Ele se răspândesc și în regnul animal, iar situația devine din ce în ce mai alarmantă.
Pe întreg globul, animalele suferă din ce în ce mai mult de boli cronice care odinioară erau întâlnite doar la oameni. Pisicile, câinii, vacile și chiar viețuitoarele marine se confruntă cu rate crescânde de cancer, diabet, artrită și obezitate, scrie Science Daily.
Acestea sunt boli legate de aceiași factori care afectează oamenii: genetica, poluarea, alimentația deficitară și stresul. Un nou studiu condus de oamenii de știință de la Universitatea Agricolă din Atena propune un model unificat care leagă aceste afecțiuni între specii, potrivit mediafax.
În întreaga lume, o gamă largă de animale, inclusiv animale de companie, animale de fermă și specii marine, dezvoltă probleme grave de sănătate. Cancer, obezitate, diabet și boli degenerative ale articulațiilor devin din ce în ce mai frecvente.
Aceste boli cronice netransmisibile (NCD) sunt în creștere. Cu toate acestea, comunitatea științifică încă nu dispune de cercetări interdisciplinare ample care să explice de ce acestea afectează atât de multe specii.
Înțelegerea acestor tendințe este esențială. Aceiași factori care influențează sănătatea animalelor afectează adesea și oamenii.
Un studiu recent publicat în revista Risk Analysis introduce o nouă abordare conceptuală. Aceasta este menită să îmbunătățească monitorizarea și gestionarea bolilor cronice la animale.
Condusă de Antonia Mataragka, cercetătoare în domeniul științelor animale la Universitatea Agricolă din Atena, cercetarea oferă un model de evaluare a riscurilor bazat pe dovezi. Nu numai că sprijină sănătatea veterinară, dar oferă și informații relevante pentru sănătatea publică. Oamenii și animalele se confruntă cu o creștere similară a bolilor cronice.
După analizarea cercetărilor existente privind bolile netransmisibile la animale, studiul lui Mataragka evidențiază mai mulți factori care contribuie la apariția acestora.
Predispoziția genetică crește riscul de îmbolnăvire în anumite populații. Câinii și pisicile care au fost crescuți selectiv pentru aspectul lor și animalele de fermă crescute pentru productivitate prezintă rate mai mari de afecțiuni precum diabetul și boala valvei mitrale.
Influențele mediului modelează, de asemenea, modul și momentul în care aceste boli apar la diferite specii. Alimentația deficitară, activitatea fizică limitată și stresul pe termen lung sunt factori determinanți.
Exemple ale acestor tipare se regăsesc în multe medii. Obezitatea este răspândită în rândul pisicilor și câinilor domestici. Sondajele recente estimează că 50-60% se încadrează în categoria supraponderalilor. Acest lucru a contribuit la creșterea anuală a diabetului felin.
În mediul agricol, aproximativ 20% dintre porcii crescuți intensiv dezvoltă osteoartrită. Animalele marine se confruntă cu provocări similare. Balenele beluga au cancer gastrointestinal documentat. Somonul de crescătorie din Atlantic suferă de sindromul cardiomiopatiei.
Animalele sălbatice care trăiesc în estuare poluate, contaminate cu substanțe chimice industriale, prezintă rate de tumori hepatice de până la 15-25%. Hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) și bifenilii policlorurați (PCB) sunt principalii vinovați.
Transformările ecologice provocate de om amplifică aceste amenințări. Urbanizarea, perturbările climatice, conversia terenurilor și pierderea biodiversității cresc frecvența și gravitatea expunerilor nocive.
Încălzirea oceanelor și declinul ecosistemelor de corali sunt corelate cu rate mai mari de tumori la broaștele țestoase marine și pești. În orașe, creșterea temperaturilor și calitatea slabă a aerului contribuie la obezitate, diabet și tulburări imunitare la animalele de companie.
Scurgerile chimice și poluarea aerului influențează funcția endocrină la păsări și mamifere.
„Pe măsură ce schimbările de mediu accelerează apariția bolilor, absența sistemelor de diagnosticare precoce întârzie și mai mult detectarea bolilor netransmisibile la animale”, spune Mataragka.
„În timp ce organizații precum Organizația Mondială a Sănătății furnizează date extinse privind mortalitatea cauzată de bolile netransmisibile la oameni, statistici detaliate similare pentru animale sunt rare. Acest lucru indică necesitatea unei cercetări mai cuprinzătoare și a unei supravegheri sporite în domeniul sănătății veterinare”, a adăugat cercetătoarea.
Studiul evaluează prevalența bolilor netransmisibile în rândul diferitelor grupuri de animale. Acesta examinează modul în care anumiți factori de risc contribuie la dezvoltarea bolilor.
Cercetătorii propun strategii de atenuare la patru niveluri: individual, populație (turmă), ecosistem și politici. Concluziile evidențiază schimbările climatice, degradarea habitatului, poluarea și dezechilibrul alimentar ca factori majori.
Modelul Mataragka combină cadrele One Health și Ecohealth. Ambele subliniază legăturile dintre bunăstarea umană, animală și a mediului, dar funcționează de obicei independent.
Prin combinarea acestor perspective, modelul arată cum susceptibilitatea biologică se intersectează cu presiunile de mediu și socio-ecologice pentru a determina apariția bolilor.
Cercetătoarea speră că această abordare integrată va sprijini o monitorizare mai coordonată a animalelor, oamenilor și ecosistemelor. Aceasta va ajuta la identificarea semnelor de avertizare timpurie ale creșterii incidenței bolilor netransmisibile.
Prin recunoașterea factorilor comuni ai bolilor cronice, cercetătorii și factorii de decizie politică ar putea fi mai bine pregătiți pentru a reduce riscurile de îmbolnăvire la toate speciile.
Comentează