Tot mai multe microîntreprinderi iau în calcul închiderea activităţii din cauza nivelului ridicat de taxare, care nu le dă posibilitatea să-şi menţină profitabilitatea măcar la limite minime, iar până la finalul anului este posibil să asistăm la un val de insolvenţe, a avertizat miercuri preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, relatează Agerpres.
"România acum se concentrează doar pe a găsi peticele necesare pentru a astupa găurile, fără să ia în considerare ce se întâmplă pe o plajă de termen mediu sau chiar lung. De aceea spuneam că dacă România îşi doreşte predictibilitate, transparenţă, reducerea birocraţiei - lucruri care se vor accentua datorită acestui pachet de măsuri, şi nu pentru companiile care au resurse financiare să-şi angajeze un consultant fiscal sau un jurist, ci pentru acele companii care n-au măcar capacitatea sau au cifră de afaceri de până la 100.000 de lei, nici măcar 500.000 de lei - în consecinţă, eu mă tem că până la finalul anului o să vedeţi un val de insolvenţe.
Nici nu va mai trebui să facă guvernul ceva pe acest segment al microîntreprinderilor, pentru că ştiu deja din cadrul organizaţiei CONAF pe care o reprezint că foarte mulţi se gândesc să-şi închidă, nu doar să-şi suspende activitatea economică, pentru că valul şi nivelul de taxare este destul de ridicat pentru a putea susţine măcar profitabilitatea la limite minime", a afirmat Chiriac, într-o dezbatere de specialitate.
În opinia acesteia, foarte mulţi dintre decidenţii care iau aceste măsuri fiscale nu înţeleg cât de importantă este competitivitatea fiscală, care presupune reguli simple, transparenţă, reducerea birocraţiei. De altfel, din toate aceste măsuri anunţate de Guvern, nu există niciuna care, prin competitivitate fiscală, să poată relansa motorul economiei.
"Eu cred că la ora actuală foarte mulţi dintre decidenţii care iau aceste măsuri nu înţeleg cât de esenţială este competitivitatea fiscală. Nici nu vorbim de cea economică, vorbim despre cea fiscală, care presupune reguli simple, presupune transparenţă, presupune reducerea birocraţiei. Şi din toate aceste pachete de măsuri, eu n-am văzut nicio astfel de măsură care, repet, prin competitivitate fiscală, să poată relansa motorul economiei.
Dacă nu există competitivitate fiscală, marii economişti ai lumii atrag atenţia că prioritar trebuie să ne gândim la recesiune economică. Nu băgăm lumea în sperieţi, nu spunem absolut nimic ceea ce mari specialişti ai lumii nu ştiu, este un lucru normal. În momentul în care motorul economiei - şi aici vorbim de consum, încetinirea consumului - în România dă semne de oboseală, atunci trebuie să ne gândim cum facem să contracarăm semnele unei eventuale recesiuni economice", a transmis Chiriac.
În context, ea a reamintit că motorul economiei româneşti este bazat pe consum, iar în acest moment se observă o încetinire a economiei, cel puţin din datele Băncii Naţionale.
"Mai mult decât atât, noi am ajuns să ne bucurăm că stagnăm. De exemplu, pe 14 august, pe site-ul Ministerului de Finanţe, a apărut comunicatul de presă al agenţiei de rating Fitch care spune că România îşi păstrează ratingul. Ne-am bucurat că ne păstrăm ratingul, dar ne-am fi bucurat dacă s-ar fi dus către pozitiv (...) Strategia României trebuie să fie bazată eminamente pe 2 ani, nu pe 6 luni, nu pe 3 luni.
Mai mult decât atât. Dacă tot vorbim de reducerea deficitului bugetar, ar trebui să prioritizăm digitalizarea ANAF pentru a majora gradul de colectare, pentru că, de fapt, aici România are o problemă reală: în colectarea veniturilor", a afirmat preşedintele CONAF.
Cristina Chiriac a atenţionat că trebuie să ne gândim cum facem să menţinem o rată a inflaţiei şi un nivel de creditare suficient de suportabil pentru agenţii economici, astfel încât aceştia să nu-şi modifice comportamentul.
"Nu este doar despre ce vrea o singură parte, şi anume Guvernul. Aici nu funcţionează aşa, cu pumnul în gură: acesta este pachetul, vă place, bine, nu, nu, pentru că antreprenorul român educat în libertatea democratică a celor 25 de ani are mai multe posibilităţi şi le ia pe toate în calcul: să-şi modifice sediul fiscal nu mai departe, în Bulgaria, pentru că are un nivel de fiscalitate mult mai atractiv în comparaţie cu România, să migreze în altă parte sau să mute de tot, absolut tot ceea ce înseamnă activitatea economică în altă parte.
Trebuie să înţelegem că orice economie din lume funcţionează atât cu multinaţionale, cât şi cu coloana vertebrală a României sau a economiei, IMM-urile. Acestea trebuie să fie într-o simbioză perfectă, pentru că doar dacă faceţi o analiză în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă create de mediul privat din România o să vedeţi că în proporţie covârşitoare aceste locuri de muncă sunt create de IMM-uri.
Şi de ce spun lucrul acesta? Pentru că atunci când analizăm veniturile bugetare, acelea din care tot trebuie să creştem nu doar gradul de colectare, dar şi plaja lor, marea majoritate a acestor venituri bugetare provin din veniturile salariale, acolo unde povara fiscală este una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană", a subliniat ea.
În opinia Cristinei Chiriac, este nevoie de un pact de responsabilitate între Guvern, mediul de afaceri şi sindicate, astfel încât toate aceste măsuri să fie agreate, discutate şi suportabile pentru "toţi cei care menţin vie această coloană vertebrală a economiei româneşti".
Cristina Chiriac: România nu duce lipsă de resurse, ci de curaj politic şi viziune economică
O creştere progresivă a redevenţelor către 15-20%, stabilirea unui cadru predictibil şi echitabil pentru toţi actorii implicaţi şi o monitorizare strictă a modului în care aceste fonduri sunt colectate şi direcţionate ar fi un gest de demnitate economică, nu un capriciu electoral, este de părere preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.
Întrebată în cadrul unei dezbateri online dacă majorarea redevenţelor pe resursele exploatate ar contribui la reducerea deficitului bugetar, Cristina Chiriac a răspuns: "Da, dar doar dacă suntem dispuşi, în sfârşit, să spunem lucrurilor pe nume. Pentru că adevărul este că România nu duce lipsă de resurse, ci de curaj politic şi viziune economică". "Faptul că astăzi încă vorbim despre 3% sau 5% în loc de 15% sau 20%, cum este firesc în economii precum Marea Britanie sau Norvegia, arată cât de departe suntem de o guvernanţă ancorată în interes public.
O creştere progresivă a redevenţelor către 15-20%, stabilirea unui cadru predictibil şi echitabil pentru toţi actorii implicaţi şi o monitorizare strictă a modului în care aceste fonduri sunt colectate şi direcţionate ar fi un gest de demnitate economică, nu un capriciu electoral", a adăugat ea.
Şeful CONAF a arătat că sunt câteva ţări care au mărit accizele şi, mai mult, au făcut o serie de politici fiscale speciale pentru companiile cu un randament foarte mare, cum sunt companiile din zona energetică, mai ales că acolo se ştie foarte bine că se înregistrează profituri foarte mari.
"România, în schimb, mai are o problemă pe care trebuie să o rezolve şi anume investiţiile din cercetare, dezvoltare şi redistribuirea profitului. Atunci când nu o să mai impozităm veniturile brute şi o să impozităm doar dividendele, lucrurile se vor schimba. România încă mai are paşi foarte mari de făcut. Într-adevăr, are nevoie de politicieni cu coloană vertebrală, dar are nevoie de politicieni care să înţeleagă că dacă ucizi vaca care îţi dă laptele zi de zi, s-ar putea ca într-o bună zi să nu mai ai ce să pui pe masa copiilor tăi, acel pahar de lapte", a transmis Chiriac.
Chiriac(CONAF): „Dacă vrem să reducem deficitul bugetar, ar trebui îngheţată 5 ani modificarea repetată a Codului Fiscal”
Codul Fiscal ar trebui să nu mai fie modificat timp de cinci ani, dacă vrem să reducem deficitul bugetar fără să îmbolnăvim o parte semnificativă şi vitală pentru dezvoltarea economiei româneşti, a declarat, miercuri, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, la o dezbatere de specialitate.
În opinia acesteia, tratamentul fiscal ar trebui să fie diferenţiat în funcţie de mărimea companiei.
"Atunci când vorbim de competitivitate fiscală, cei care sunt specialişti ştiu despre ceea ce vorbesc, o să vedeţi că există un tratament neunitar în ceea ce priveşte tratamentul fiscal aprobat sau dedicat companiilor mari şi celor mici. În consecinţă, dacă vrem să reducem deficitul bugetar fără să îmbolnăvim o parte semnificativă şi importantă, vitală pentru dezvoltarea economiei româneşti, eu cred că ar trebui ca la acest Cod Fiscal, care a fost modificat în ultimii 5 ani de zile de sute de ori, să fie îngheţată această modificare repetată pentru 5 ani, dacă tot vorbim de asumare, de pachete, dar şi de responsabilitate.
Şi, mai mult decât atât, cred că ar trebui să existe un tratament fiscal special pentru companiile aflate la început de drum, pentru companiile care au cifră de afaceri până la un milion de euro şi apoi discutăm de companiile mari", a afirmat Cristina Chiriac.
Ea a atenţionat că România se apropie de recesiune, însă, spre deosebire de ţări dezvoltate care iau măsuri, "la noi din păcate doar tăiem fără să dăm şi instrumente de creştere".
"Doar dacă te uiţi la modul în care a erodat economia românească inflaţia care a ajuns la peste 9,7 puncte procentuale şi se duce cu paşi vertiginoşi către 10, dacă vorbim despre coşul zilnic sau vorbim doar despre felul în care se impozitează veniturile în România, o să vezi că probabil acea recesiune economică despre care se vorbeşte deja pe marile posturi de televiziune ale lumii şi despre care ţări mult mai bine dezvoltate din punct de vedere economic iau măsuri de ajutorare a economiilor, la noi din păcate doar tăiem fără să dăm şi instrumente de creştere", a arătat preşedintele CONAF.
În ceea ce priveşte cele două pachete cu măsuri obligatorii pentru mediul de afaceri, acestea n-au stârnit foarte multe reacţii în economia românească, potrivit Cristinei Chiriac, deoarece unele dintre ele "nici nu sunt în măsură să reverbereze atât de mult economia românească".
"Şi o să vă dau câteva exemple. Se vorbeşte în acest pachet de măsuri 2 de companiile inactive. Ştiam şi noi de foarte mult timp că sunt peste 400.000 de companii inactive. Marea majoritate a lor sunt pe sectorul microîntreprinderilor şi a întreprinderilor foarte mici. În consecinţă, măsurile care se vor lua pe partea aceasta a companiilor inactive nu prea deranjează pe nimeni.
Se vorbeşte totodată în acest plan de pachet 2 de deschiderea contului bancar, o măsură foarte bine venită, pentru că antreprenorii care îşi doresc şi susţin acest pilon despre care vorbeam sunt motorul economiei româneşti şi în proporţie de aproape 99% au conturi bancare. Vorbim doar de cei care nu s-au conformat. Mulţi dintre ei au înţeles inclusiv să se conformeze de bunăvoie sistemului fiscal din România. În consecinţă, nu vorbim de foarte multe schimbări care ar putea să reducă deficitul bugetar, pentru că cuvântul de bază în ultimele şase luni în România a fost acesta.
Toate măsurile care s-au luat au avut la bază un fundament poate mult prea mediatizat, dar mult prea puţin explicat: luăm aceste măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Dar nu ne-am întrebat care au fost cei care au contribuit la mărirea acestui deficit bugetar şi, din punctul meu de vedere, ce lipseşte acestor pachete, indiferent câte ori fi, 2, 3, 5, 10, total lipsite de atractivitate pentru mediul de afaceri din punctul meu de vedere, lipsesc acele măsuri proactive care, într-adevăr, ar putea să ajute la reducerea deficitului bugetar", a susţinut aceasta.
În acest sens, oficialul CONAF a făcut referire la fondurile europene.
"Aici mă refer la fondurile europene, pentru că în toate analizele, dar absolut în toate analizele pe care le-am văzut în ultimii 5 ani, România a avut, are şi încă va mai avea câteva şanse de a reduce acest deficit bugetar cu ajutorul fondurilor europene. În continuare avem un PNNR blocat, fie că vorbim din lipsă de transparenţă, dintr-o birocraţie mărită sau chiar dintr-o ineficienţă a celor care au gestionat aceste fonduri, împreună cu o lipsă de responsabilitate a clasei politice, a întregii clasei politice care şi-a asumat şi lucrul acesta îl văd şi pe pachetul 1 şi pachetul 2.
Ieşim cu asumarea răspunderii, ignorând că cel mai important principiu în orice economie, şi nu vorbim doar de economia românească, are la bază consultarea cu toţi actorii principali care contribuie la susţinerea motorului economic şi aici mă refer la mediul de afaceri, acel dialog tripartit", a transmis Cristina Chiriac.
Aceasta a apreciat faptul că ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, pare să revină asupra deciziei de a majora capitalul social pentru companii la 8.000 de lei, lucru care ar putea duce la o încetinire a amprentei antreprenoriale, capitol la care suntem "cam codaşi" la nivelul Uniunii Europene.
"Mă bucur că Alexandru Nazare a revenit sau pare să revină asupra deciziei de a majora capitalul social pentru companii de la 8.000 de lei în anumite tranşe, pentru că noi am sesizat lucrul acesta în CONAF: unul din pilonii pentru care milităm este educaţia antreprenorială şi printr-o astfel de măsură de a majora capitalul social de la 200 de lei la 8.000 de lei fără să faci o ierarhizare sau o etapizare pe categorii antreprenoriale poate duce la o încetinire a amprentei antreprenoriale, care oricum în comparaţie cu alte ţări este extrem de mică. Dacă iei la număr de locuitori versus numărul de companii înfiinţate în România media europeană o să vezi că suntem cam codaşi", a adăugat şeful CONAF.
Context
Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) a organizat, miercuri, cea de-a 8-a dezbaterea profesională digitală din acest an, cu titlul "Măsuri de reducere a deficitului bugetar. Influenţa asupra companiilor şi consumatorilor". Speakeri au fost preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) - Cristina Chiriac, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), George Bădescu, şi Lucian Barbu, Tax Partner NNDKP - Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Comentează