Au sau nu probleme oamenii de afaceri din România după creșterea taxelor și impozitelor? Depinde pe cine întrebi! Cifrele oficiale arată că șomajul a crescut și unii afaceriști anunță și concedieri, însă ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spune că asigură condițiile ca economia să prospere.
Ministrul de Finanțe spune că s-au virat sume importante din datoriile statului către mediul de afaceri
"Respectarea obligațiilor statului față de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate şi credibilitate, ci și o regulă de bună-credință și predictibilitate în relația acestuia cu economia reală.
Economia României a demonstrat un nivel ridicat de reziliențǎ în contextul mǎsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut şi, chiar dacǎ a înregistrat o creştere modestǎ, nu s-a destabilizat – în ciuda celor mai alarmiste dintre previziuni.
Acesta este întreg meritul economiei reale, al românilor şi al antreprenorilor corecți, care au reuşit sǎ facǎ performanțǎ chiar şi în condiții de stres fiscal şi care au susținut funcționarea statului şi nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor şi impozitelor.
De aceea, una dintre prioritǎțile principale este să intrăm în 2026 cu respect fațǎ de mediul de afaceri onest şi cu obligațiile statului onorate la zi.
În decembrie am direcționat aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru acoperirea costurilor cu medicamentele și serviciile medicale furnizate de spitale, precum și pentru decontarea concediilor medicale. Prin aceste plăți, companiile care au avansat sumele din resurse proprii beneficiazǎ de rambursările cuvenite, care contribuie astfel la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.
Am început totodatǎ plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care şi-au achitat la timp impozitele. Este vorba de peste 150.000 de firme care primesc, în total, peste 160 de milioane de lei; în paralel, am accelerat rambursările de TVA către firmele solicitante, pentru a îmbunătăți lichiditatea acestora și a sprijini continuitatea activității economice.
Aceastǎ infuzie de fonduri înseamnǎ mai multă predictibilitate pentru economie şi antreprenori în 2026, capacitate crescută de investiții, locuri de muncă protejate și un climat de afaceri bazat pe corectitudine și parteneriat real între stat și mediul privat.
Tot pentru respectarea obligațiilor fațǎ de mediul de business, inclusiv prin onorarea plǎților în relația statului cu acesta, intrăm în 2026 cu o serie de obiective atinse: 12 miliarde de lei virate la final de an pentru susținerea economiei, prin a doua rectificare bugetarǎ din 2025, alocări din fondul de rezervă și redistribuiri ale alocǎrilor bugetare pentru programele pe fonduri europene; măsuri de relaxare fiscală precum reducerea treptată a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), facilități fiscale şi de creditare pentru microîntreprinderi și IMM-uri, eliminarea de anul viitor a taxei pe construcții speciale; toate completate de măsuri de disciplină financiară și reducere a cheltuielilor, inclusiv diminuarea subvențiilor pentru partidele politice.
Adoptarea acestui cumul de mǎsuri pro-business reprezintǎ o premierǎ a ultimilor ani în România, iar efortul bugetar de stingere a datoriilor este unul fǎrǎ precedent, într-o țarǎ care rostogolea datorii de la un an la altul. Iar întreg spațiul fiscal creat pentru alocarea acestor plăți este rezultatul mai multor decizii corecte luate împreună cu colegii de la Finanțe şi din Guvern:
am reușit să transferăm unele proiecte din PNRR din componenta de împrumut în cea de grant, obținând astfel surse suplimentare de finanțare nerambursabilă;
am mutat o parte dintre proiectele PNRR către programele politicii de coeziune, asigurând alte fonduri europene nerambursabile;
am obținut, printr-un efort fără precedent al ANAF și printr-o abordare corectă față de mediul de business onest, un nivel al încasărilor bugetare peste estimările inițiale, care confirmă realismul măsurilor fiscale adoptate;
am realizat economii semnificative la cheltuielile de personal, ca urmare a reducerii sporului pentru condiții vătămătoare și a sporului pentru fonduri europene;
am limitat cheltuielile cu bunuri și servicii în ultima parte a anului, în special la nivelul autorităților publice locale, în pofida unor reacții critice.
Statul trebuie să fie un partener într-adevǎr corect şi predictibil pentru mediul de afaceri. Aceasta este baza unui climat economic sănătos și direcția în care trebuie sǎ construim relația dintre stat și economia reală în 2026 şi în anii urmǎtori", scrie Alexandru Nazare pe Facebook.
Ce taxe sau majorat sau au intrat în vigoare din luna ianuarie
Noile accize la alcool (de la 1 ianuarie 2026)
Bere: 5,83 lei/hl/grad Plato, de la 5,30 lei
Vinuri liniștite: 11 lei/hl, de la 10 lei/hl
Vinuri spumoase: 83,81 lei/hl, de la 76,19 lei/hl
Alcool etilic: 5.848,49 lei/hl alcool pur, de la 5.316,81 lei/hl
pentru alcool produs în micile distilerii: 2.924,23 lei/hl alcool pur, de la 2.658,39 lei/hl
Noile accize la carburanți (de la 1 ianuarie 2026)
Benzină cu plumb: 3.598,98 lei/1.000 litri, de la 3.271,80 lei/1.000 litri
Benzină fără plumb: 3.059,80 lei/1.000 litri, de la 2.781,64 lei/1.000 litri
Motorină: 2.804,29 lei/1.000 litri, de la 2.549,35 lei/1.000 litri
Cât crește la pompă
Pentru șoferi, efectul direct al accizei (la care se adaugă TVA-ul aferent) este estimat la circa 33 bani/l la benzină și circa 30 bani/l la motorină, adică aproximativ 15–16 lei în plus la un plin de 50 de litri, potrivit calculelor prezentate în spațiul public de analiști.
În prezent, în București, benzina standard se vinde între 7,25 și 7,33 lei/litru. Motorina standard costă între 7,46 și 7,53 lei/litru, urmând ca noile accize să împingă prețurile și mai sus. Taxele (accize și TVA) reprezintă deja circa 55% din prețul benzinei și aproape jumătate din cel al motorinei, fiind principalul factor al scumpirii.
Creșterile vin pe fondul unui calendar fiscal în două etape, cu scumpiri aplicate anterior (inclusiv de la 1 august 2025) și noua rundă de la 1 ianuarie 2026, măsură justificată public prin nevoia de venituri bugetare și aliniere la praguri/cerințe europene.
Creșteri și pentru țigări și produse derivate
De la 1 ianuarie 2026 crește acciza și la țigarete (și alte produse din tutun). În anexele privind nivelul accizelor, țigaretele ajung la 718,97 lei/1.000 țigarete în 2026 (față de 687,97 în 2025). Cresc și pentru lichide pentru țigări electronice și pouch-uri cu nicotină (produse cu nicotină fără tutun).
Pe lista accizelor care urcă în 2026 intră și: băuturile nealcoolice cu zahăr: până la 48,4 lei/hl (pentru 5–8g/100 ml) și 72,6 lei/hl (peste 8g/100 ml);
Taxe și impozite locale mai mari (clădiri, terenuri, mașini)
În paralel cu accizele, de la 1 ianuarie 2026 se aplică și modificările din „pachetul fiscal” validat de CCR și publicat în Monitorul Oficial, care duc la creșteri la impozitele locale, prin: indexare cu inflația (în multe localități) și majorarea bazei impozabile pentru unele categorii de clădiri/terenuri.
Exemplu (București): pentru unele clădiri rezidențiale, valoarea impozabilă indicată în proiectul votat de CGMB urcă de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp în 2026, ceea ce împinge impozitul anual în sus.
În plus, legea introduce și taxa suplimentară de 0,9% pentru:
clădiri rezidențiale care depășesc 2.500.000 lei (aplicată la diferența peste plafon),
autoturisme care depășesc 375.000 lei (aplicată la diferența peste plafon).
Taxă de 25 lei pe coletele din afara UE sub 150 euro („taxa Temu/Shein”)
De la 1 ianuarie 2026 se aplică o taxă fixă de 25 lei pentru coletele cu valoare declarată sub 150 euro provenite din afara UE (platforme tip Temu/Shein/AliExpress etc.)
Facturi la energie electrică: tarife de rețea actualizate
Tot de la 1 ianuarie 2026 se modifică tarifele reglementate de transport și distribuție (ANRE), ceea ce poate însemna facturi ușor mai mari în multe zone. În unele regiuni, impactul estimat este de câțiva bani/kWh (cu diferențe între operatori/zona de distribuție).
Comentează