Premium
Arheologii au demarat noi săpături în vestul Franţei pentru a încerca să descifreze secretul Lespezii din Saint-Belec, un bloc de şist gravat în urmă cu 4.000 de ani şi considerat drept cea mai veche hartă a unui teritoriu din Europa, informează AFP.
"Încercăm să contextualizăm mai bine descoperirea, să avem elemente de datare şi să verificăm dacă au mai rămas şi alte fragmente", a declarat arheologul Yvan Pailler, profesor la Universitatea Bretania Occidentală (UBO), prezent pe şantierul de excavare a tumulului funerar din Saint-Belec, la Leuhan, în Munţii Negri din Bretania, conform Agerpres.
"Să nu ne lăsăm ghidaţi de fantezie, să lăsăm pe seama unui alt Champollion, care poate că într-o bună zi va fi găsit, să o citească pentru noi", a scris atunci arheologul francez, referindu-se la Jean-Francois Champollion, devenit celebru după ce a reuşit să descifreze hieroglifele.
Yvan Pailler şi cercetătorul Clement Nicolas fac deja această muncă de descifrare după ce au regăsit lespedea, în 2014, într-o pivniţă a Muzeului de Arheologie Naţională (MAN) din Saint-Germain-en-Laye, un oraş de la periferia Parisului.
Încă de la început, "au existat câteva simboluri gravate care au căpătat sens imediat", îşi aminteşte Yvan Pailler.
Pentru confirmarea intuiţiei lor iniţiale, cei doi cercetători au scanat în 3D acel bloc de piatră cu dimensiunile de 2,20 x 1,53 metri, pentru a îl compara cu hărţile actuale în baza unei metode statistice. Similaritatea dalei cu topografia actuală este de 80%.
"Am reperat o reţea hidrografică, relieful Munţilor Negri. Ne mai rămâne să identificăm toate simbolurile cu formă geometrică, legenda care le însoţeşte, drumurile...", a explicat Clement Nicolas.
Cele mai misterioase simboluri sunt numeroasele mici cupole, scobituri circulare cu diametre de la 1 mm la 10 mm , crestate în lespede, care ar putea reprezenta tumuli, locuinţe sau depozite geologice.
Va trebui "să cercetăm zona" pentru "a localiza siturile ce apar pe hartă", a subliniat Clement Nicolas, vorbind despre o activitate care "ne va lua 15 ani buni".
"Harta comorilor"
"Să porneşti de la hartă pentru a încerca să găseşti situri arheologice reprezintă o abordare genială. Noi nu lucrăm niciodată aşa. Este o hartă a comorilor", a spus Yvan Pailler, zâmbind.
Folosind imagini aeriene şi prospecţiuni pedestre, această etapă le va permite cercetătorilor să aducă dovada definitivă a caracterului topografic al gravurilor. Dar şi să dateze cu o mai mare exactitate harta bretonă.
"Datarea acestor situri ne va oferi un interval temporal pentru datarea gravurilor", a subliniat Clement Nicolas.
În timpul săpăturilor din această toamnă, arheologii au descoperit un vârf de săgeată din silex în tumulul din Saint-Belec, "unul dintre cele mai mari morminte din Epoca Bronzului din Bretania", a subliniat Yvan Pailler.
Arheologii au dezgropat, de asemenea, cinci noi fragmente gravate şi provenite din aceeaşi lespede, care au fost sparte înainte de a fi reutilizate ca elemente decorative ale unui mormânt. Acea reutilizare ar putea fi semnul unei schimbări de putere care s-a produs spre sfârşitul Epocii Bronzului în Bretania.
Element de cadastru şi semn al autorităţii asupra unui teritoriu, lespedea gravată ar reprezenta un teritoriu cu lungimea de 30 de kilometri şi lăţimea de 21 de kilometri, ce ar fi fost contemporan cu micile regate din vestul Franţei, al căror declin le-a pecetluit soarta. "Harta gravată nu mai avea apoi niciun sens şi a fost condamnată, întrucât era spartă, pentru a servi ca material de construcţie", a sugerat Clement Nicolas.
