Premium
Duminică seara, la Catedrala Notre-Dame din Paris, cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscopul Parisului, a celebrat o Sfântă Liturghie în catedrala Notre-Dame pentru victimele atentatelor de vineri, 13 noiembrie. Erau prezenți, potrivit agenției SIR, președinții Senatului și al Adunării Naționale, primarul Parisului, fostul președinte al Franței Valéry Giscard d’Estaing, doi foști prim-miniștri, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai celorlalte religii.
A fost citit mesajul de solidaritate trimis de papa Francisc națiunii franceze, într-un moment în care emoția primelor ore lăsa locul unei reflecții lucide și unor linii de acțiune pentru viitor. Pe această linie s-a situat și predica arhiepiscopului Parisului, card. André Vingt-Trois, relatează Radio Vatican.
Întrebări incomode au răsunat în catedrala Notre-Dame, întrebări pe care şi le pun mulţi francezi. "Cum e posibil", s-a întrebat cardinalul, "ca tineri educați în școlile noastre și în orașele noastre, să cunoască o situație atât de grea încât fantasmele califatului și violenței morale și sociale să reprezinte un ideal pentru care să-și dea viața?". Este o întrebare teribilă, a recunoscut prelatul, "pentru că strecoară un climat de suspiciune în multe familii". "Greutățile integrării sociale nu sunt suficiente pentru a explica toate acestea și cu atât mai puțin adeziunea unui mare număr de tineri la jihad", a reluat arhiepiscopul francez, "drept care e necesar să răspundem la o altă întrebare: cum este posibil ca această cale de barbarie să devină un ideal" care exercită "o atracție atât de puternică asupra multor tineri".
Cardinalul André Vingt-Trois a mai pus o întrebare care, de data aceasta, s-a referit la conviețuirea socială. "Cum se face că stilul nostru de viață a reușit să provoace o agresiune atât de barbară? La această întrebare", a reluat cardinalul, "noi răspundem deseori prin afirmarea atașamentului nostru la valorile Republicii, dar evenimentele ne obligă să ne întrebăm și, poate, să analizăm, ceea ce în realitate punem sub denumirea de valori ale Republicii".
Măsurile de securitate din jurul catedralei au fost înăsprite. Pentru Sfânta Liturghie de duminică a fost deschisă doar o intrare laterală, iar pentru fluidizarea controlului, credincioșii au fost îndemnați să nu vină cu genți asupra lor. Mulți nu au reușit să intre și au rămas în jurul lăcașului de cult.
"Au trecut 48 de ore", a spus la începutul Sfintei Liturghii cardinalul André Vingt-Trois. "Parisul a trecut printr-o perioadă dintre cele mai critice din istoria sa, printr-un episod dintre cele mai dramatice. Oameni și femei au fost asasinați în mod sălbatic, aducând tristețe și moarte în multe familii". "Suntem aici", a mai spus cardinalul care a salutat valul de solidaritate din rândul parizienilor, "ca să împărtășim durerea familiilor îndoliate, ca să ne rugăm pentru cei care au ajuns la spital și se află în mâna medicilor care caută încă să mai salveze viața cuiva, pentru orașul nostru și pentru țara noastră".
