- Creșterea de personal în administrațiile locale, educație și sănătate a împins numărul total de bugetari la peste 1,3 milioane
- Salariul mediu net în sectorul bugetar: 6.200 lei, mai mare decât media pe economie
- Economia posibilă dacă s-ar reveni la schema din 2015: 15 miliarde lei anual
România numără în prezent 1.306.241 de angajați în sectorul public, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor aferente lunii martie 2025, informează ZF.ro. Este o creștere de aproape 120.000 de posturi față de decembrie 2015, când erau înregistrați 1.187.217 bugetari. În pofida promisiunilor privind eficientizarea aparatului de stat, digitalizarea administrației și scăderea demografică, sectorul public a continuat să se extindă, în special la nivel local.
Administrația locală, principala sursă de creștere
Cea mai mare parte a acestei creșteri vine din administrațiile publice locale. Numărul funcționarilor din primării, consilii locale și județene și prefecturi a ajuns la 282.545, față de 233.549 în 2015 – o creștere de 21%, echivalentul a aproximativ 50.000 de posturi. Asta înseamnă că, statistic, o primărie care în 2015 avea 100 de angajați, acum are 120, în ciuda digitalizării promise, care ar fi trebuit să eficientizeze serviciile și să reducă birocrația.
Transparența rămâne o problemă majoră: primăriile nu sunt obligate legal să publice numărul de angajați, iar informațiile privind evoluția acestor scheme de personal lipsesc din Monitorul Oficial al Primăriilor, acolo unde sunt raportate bugetele locale.
Educația: mai mulți profesori, mai puțini elevi
Paradoxal, creșteri semnificative apar și în sistemul de educație. Deși populația școlară a scăzut de la 3,7 milioane de copii în 2015 la 3,4 milioane în 2024, numărul angajaților din învățământul preuniversitar a crescut cu circa 19.000, ajungând la 314.000. În același timp, numărul de elevi din anul școlar 2023-2024 a fost de doar 2.875.900 – cel mai mic din ultimul deceniu.
Această anomalie este explicată prin influențele politice asupra numirilor și angajărilor în școli și licee, aflate în continuare sub influența administrațiilor locale. În timp ce personalul universitar a rămas constant – aproximativ 69.000 de angajați – în preuniversitar s-au făcut angajări masive, în ciuda reducerii bazei de elevi.
Sănătatea publică: 50.000 de posturi noi
Și în sănătate s-a înregistrat o creștere de aproximativ 50.000 de angajați în ultimul deceniu. De la 197.000 de posturi în 2015, sectorul a ajuns la 247.000 în 2025. Cele mai multe noi locuri de muncă au fost create în spitalele finanțate de primării și consilii județene – cu 28.000 de posturi în plus. Deși aceste unități sanitare ar fi trebuit restructurate, reformele au întârziat, iar corupția în angajări, cum s-a demonstrat în cazul Mioveni, a rămas o problemă majoră.
Alte evoluții: stagnare în centru, expansiune la margini
În contrast cu administrația locală, la nivel central s-au înregistrat ușoare reduceri. Ministerul de Interne a pierdut 8.000 de posturi, iar Finanțele 2.000. Armata are aproximativ același număr de angajați ca în urmă cu 10 ani. Alte ministere precum Munca, Agricultura sau Externe au redus, de asemenea, personalul.
Totuși, în unele instituții centrale a avut loc o expansiune. De exemplu, numărul de angajați la Ministerul Fondurilor Europene a crescut de la 900 la 2.000, iar la Secretariatul General al Guvernului, de la 3.200 la 3.700.
Costul uriaș al salariilor bugetarilor
Cheltuielile cu personalul bugetar au fost în 2024 de 165 miliarde de lei, de peste trei ori mai mari decât în 2015, când se ridicau la doar 52 de miliarde. În termeni de PIB, cheltuielile de personal au ajuns la 9,3% în 2024, comparativ cu 7,3% în 2015.
Salariul mediu net în sectorul public a fost anul trecut de 6.200 de lei (aproximativ 1.200 euro), mai mare decât salariul mediu pe economie, de 5.600 lei.
Un simplu exercițiu aritmetic arată că, dacă România ar reveni la numărul de bugetari din 2015, ar putea economisi 15 miliarde de lei anual – echivalentul a 3 miliarde de euro sau aproape 1% din PIB.
Comentează