Premium
Armenia îşi va retrage până în septembrie toţi militarii încă desfăşuraţi în regiunea Nagorno-Karabah, un teritoriu disputat cu Azerbaidjan, a declarat marţi un înalt responsabil la Erevan, citat de France Presse.
Aceste două ţări caucaziene s-au confruntat într-un război de şase săptămâni în 2020 pentru controlul Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă azeră cu populaţie majoritar armeană care, susţinută de Erevan, a făcut secesiune faţă de Azerbaidjan în anii 1990.
O încetare a focului negociată de Rusia a pus capăt luptelor, care au făcut peste 6.500 de morţi. Erevanul a cedat în schimb multe teritorii către Baku, iar Moscova a desfăşurat o forţă de menţinere a păcii, potrivit Agerpres.ro.
"Unităţile forţelor armate armene se întorc în Armenia de la semnarea încetării focului. Procesul este finalizat în curând şi se va încheia în septembrie", a anunţat marţi secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian.
Dar forţele separatiste armene care se află încă în zonă "vor rămâne acolo", a precizat el, citat de agenţia de presă de stat Armenpress.
Grigorian a mai declarat că armata rusă desfăşurată în Nagorno-Karabah "garantează" securitatea armenilor care trăiesc în această regiune.
Vineri, preşedintele azer Ilham Aliev a reproşat Armeniei că durează prea mult să-şi retragă forţele din Nagorno-Karabah.
Baku şi Erevan au început un timid proces de normalizare. Miniştrii lor de externe s-au întâlnit în weekend în Georgia pentru primele discuţii directe de la sfârşitul războiului din 2020.
De asemenea, preşedintele azer Aliev şi prim-ministrul armean Nikol Paşinian s-au întâlnit de două ori la Bruxelles în ultimele luni, ca parte a unei medieri a Uniunii Europene. Ei ar urma să se reîntâlnească în iulie sau august, potrivit Bruxellesului.
Dar, de la sfârşitul războiului, tensiunile au rămas ridicate în jurul Nagorno-Karabah. Mai multe incidente mortale au opus forţele armene şi azere la graniţă.
Acordul ce a pus capăt luptelor a declanşat de asemenea o criză politică în Armenia, mai multe partide de opoziţie cerând demisia lui Paşinian, pe care îl acuză că a făcut prea multe concesii în favoarea Baku.
