'Artă și ambient în București-prima jumătate a secolului XX', într-o expoziție deschisă în Capitală

Expoziția "Artă și ambient în București - prima jumătate a secolului XX" va fi vernisată joi, de la ora 18.00, la Palatul Suțu din Capitală, arată un comunicat al Muzeului Municipiului București remis Mediafax.

Muzeul anunță că evenimentul le oferă vizitatorilor o ocazie de a călători în Micul Paris pentru a pătrunde în atmosfera celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea și primei jumătăți a secolului XX, "când au avut loc profunde schimbări de ambient atât în ceea ce priveşte aspectul orașului, cât şi al interioarelor de case bucureştene", arată comunicatul.

"Dacă, la începutul secolului al XIX-lea, predominant era mobilierul de tip oriental, definit prin lipsa pieselor de mari dimensiuni, având mai multe sofale cu perne şi covoare orientale, după 1850, acesta începe să capete aspect occidental în care domină mobilierul de tip Biedermayer, Louis-Philippe şi Napoleon al III-lea. În acelaşi timp, găsim o amalgamare de obiecte provenind din ţările orientale şi occidentale, dar adesea ele cuprind neamestecate stilurile clasice europene cu toată frumuseţea lor. Nu trebuie uitat că, pentru ţările române, acest secol reprezintă intrarea lor în Europa, că începe o perioadă de profunde transformări, odată cu sfârşitul domniilor fanariote, atât pe plan economic, social şi edilitar-urbanistic, dar şi ca mentalitate", notează muzeografii.

Potrivit Mariei-Camelia Ene, şef secție Patrimoniu a Muzeului Municipiului București, "stilul burghez propriu-zis s-a cristalizat în decoraţia de interior din ţările germanice în stilul Biedermayer, stil decorativ ce va împodobi saloanele elitei bucureştene în epoca romantismului, specifică generaţiei paşoptiştilor. Una dintre cele mai populare piese în interioarele epocii este secrétaire-ul care, cu uşa sa rabatabilă poate fi transformat în pupitru de scris, în timp ce în plan secundar nenumărate sertare, nişe şi compartimente secrete pot ascunde «comorile» proprietarului de privirile indiscrete".

"Spectaculoasa masă mare, rotundă, de sufragerie, cu sertare pe centură şi blatul masiv, fixat pe o coloană robustă cu aspect de balustru era prezentă în majoritatea încăperilor. Asemenea mobilierului, piesele de argintărie atestă perpetuarea unor standarde de calitate în ceea ce priveşte execuţia. Nedecorate în majoritatea cazurilor, ele se remarcă prin virtuozitatea finisajului, prin jocul de lumini şi umbre pe suprafeţele cu ample muluri. Secolul al XIX-lea, pe tot parcursul său, şi-a însuşit limbajul diferitelor stiluri. Sfeşnice, garnituri de masă (tacâmuri, servicii, cupe), obiecte de toaletă (casete, flacoane) recurg atât la elemente specifice stilului Biedermayer, cât şi la vocabularul renascentist (gheare de leu, personaje în relief sau ronde-bosse) şi la cel al stilului Ludovic XVI (panglici, lauri, motive perlate). La sfârșit de secol XIX și început de secol XX, Arta 1900 își va spune cuvântul. Concomitent cu piesele decorative de tip Art Nouveau - mobilier, lămpi, bijuterii, accesorii - se manifestă stilul Neoromânesc, care va determina creația de artă decorativă de inspirație tradițională. Astfel, în interioarele de epocă vom întâlni, alături de stilurile consacrate și mobilier sculptat, ștergare, scoarțe țărănești. Începutul epocii curentului modernist determină adăugiri de noi volume geometrice, articulate între ele, în arhitectura interioarelor. Mobilierul nou, din linii drepte, de lemn sau metal și accesoriile interioare erau destinate producției industriale, de serie. Acesta va coexista cu piesele de lux de tip Art Deco, în perioada pe care o prezentăm", mai spune muzeograful.