Artistul plastic Silviu Oravitzan, supranumit artistul "luminii şi al crucilor", a devenit cetăţean de onoare al Timişoarei, miercuri, în cadrul unei şedinţe festive dedicare Zilei Municipiului, iar personalităţi ale vieţii academice şi culturale ale oraşului au cerut înfiinţarea unui muzeu municipal care să-i poarte numele şi în care să fie expuse lucrările sale.
Mitropolitul Ioan al Banatului i-a adresat primarului rugămintea de a găsi un spaţiu pentru un astfel de edificiu.
"Ştiu că pentru maestrul Popa Popa'S s-a găsit o palmă de pământ în Timişoara, pentru un muzeu, pentru memoria şi opera sa. Vă rog să băgaţi mâna prin vreun buzunar şi poate găsiţi un spaţiu cât de mic şi pentru opera maestrului Oravitzan, care a trecut de mult fruntariile ţării şi cred că este mai cunoscut în străinătate decât în Timişoara. Am aflat şi despre activitatea celorlalţi confraţi (deveniţi astăzi cetăţeni de onoare ai oraşului, n.r.), demni de cinste, fiecare în domeniul său a strălucit, a înflorit şi astăzi panteonul Timişoarei se încununează cu încă şase trandafiri. Vă rog, când treceţi pe lângă ei să-i mângâiaţi, pentru că nu au spini", a afirmat Mitropolitul Ioan al Banatului.
Prorectorul Universităţii de Vest Timişoara (UVT), Mădălin Bunoiu, a prezentat un Laudatio pentru artistul Silviu Oravitzan, menţionând fulminanta activitate a acestuia şi prezenţa lucrărilor create de el în marile galerii şi expoziţii ale lumii, alături de mari nume ale picturii mondiale, potrivit Agerpres.ro.
"Parafrazându-l în sens invers pe J.F. Kenedy, noi ştim ce a făcut maestrul Oravitzan pentru Timişoara şi pentru Banat; de astăzi vom şti mai mult, dar ne întrebăm ce ar putea face şi Timişoara pentru Silviu Oravitzan. Sunt convins că aţi dori să cunoaşteţi mai multe despre opera sa, într-un muzeu. Cred că este de datoria fiecăruia dintre noi să ne gândim la un Muzeu Municipal Silviu Oravitzan", a subliniat Mădălin Bunoiu.
Alături de artistul Oravitzan, au devenit cetăţeni de onoare alţi cinci timişoreni, între care Teodor Stanca, unul dintre liderii mişcărilor studenţeşti antisovietice din anul 1956, două persoane deportate în Bărăgan în perioada regimului comunist - Petru Mirciov şi Cornelia Fiat şi fotbalistul Iosif Rotariu.
"Noi, cei din generaţia mea, am avut un destin aparte. Anul 1956 este unul de istorie pentru Timişoara. Pentru mai bine de o săptămână, Timişoara a fost un moment de mare răsunet prin ceea ce s-a întâmplat atunci. (...). Regret că sunt tot mai puţini dintre cei 3.000 de studenţi care au manifestat împotriva trupelor sovietice, pentru drepturi constituţionale, pentru libertăţi sociale şi religioase. Lor li se datorează, în primul rând, ceea ce noi am realizat în 1956. Am mai rămas câţiva supravieţuitori. În 1956, Timişoara şi-a respectat spiritul ei", a afirmat Teodor Stanca.
Petru Mirciov s-a numărat printre cele 44.000 de persoane deportate în Bărăgan de către autorităţile comuniste, iar după anul 1989 s-a afirmat în viaţa publică a oraşului ca preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan (SFDB) filiala Timişoara.
Cornelia Fiat a fost, de asemenea, deportată în Bărăgan, iar după 1990 s-a afirmat în viaţa civică a Timişoarei, ca vicepreşedinte al AFDB Timişoara.
Ignaţ Iosif Fischer, în vârstă de 96 de ani, este una dintre cele mai importante personalităţi ale Forumului Democrat al Germanilor din Banat, el implicându-se activ în viaţa comunităţii din dorinţa de a face bine semenilor săi, mai menţionează municipalitatea.
Fotbalistul Iosif Rotariu a avut merite sportive excepţionale, prin care a contribuit la promovarea municipiului Timişoara în lume şi rămâne în amintirea iubitorilor de fotbal, el făcând parte din "Naţionala de aur" la Campionatul Mondial de Fotbal din Italia, în 1990, când a reuşit să-l blocheze pe Diego Armando Maradona.
Comentează