Premium
O analiză a celor mai periculoşi poluanţi din mări şi oceane demonstrează că malaysienii sunt cei mai mari consumatori individuali de ambalaje din plastic, a anunţat luni WWF care a îndemnat autorităţile guvernamentale din această ţară să limiteze utilizarea obiectelor din plastic de unică folosinţă şi să colaboreze cu mediul privat pentru finanţarea unor măsuri de reciclare, relatează Thomson Reuters Foundation.
Analiza s-a concentrat pe consumul casnic de ambalaje din plastic - plasticul cel mai probabil să ajungă în mări - şi a descoperit că 27 de milioane de tone au fost consumate în toate cele şase naţiuni în 2016, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date fiabile.
La nivel mondial, volumul deşeurilor de plastic care ajung în ocean se prevede că va creşte de patru ori între 2010 şi 2050, ceea ce înseamnă că mările ar putea conţine o cantitate mai mare de plastic decât de peşte până la jumătatea secolului, se precizează în raport.
Între timp, emisiile de carbon asociate cu plasticul - de la procesul de producţie până la ardere - au ajuns la 860 de milioane de tone în 2019, mai mult decât emisiile anuale cumulate din Thailanda, Vietnam şi Filipine, se menţionează în raport.
Malaezia s-a situat pe cea mai înaltă poziţie în rândul celor şase ţări analizate pentru consumul anual de ambalaje din plastic pe cap de locuitor, la aproximativ 16,8 kilograme pe persoană, urmată de Thailanda, cu 15,5 kilograme.
Reprezentantul WWF Thomas Schuldt, coordonator al grupului de lucru privind strategia plasticului pentru o economie circulară, a declarat că malaysienii au consumat cel mai mult plastic pentru că se numără printre cei mai bogaţi. Acesta provine de la ''numeroase livrări de alimente, care sunt ambalate în plastic, dar şi de la o mulţime de produse de zi cu zi, achiziţionate în supermarketuri'', a declarat pentru Thomson Reuters Foundation Schuldt, care trăieşte în Kuala Lumpur.
Numeroase zone din Asia au economii şi populaţii în creştere rapidă şi zone extinse de coastă, cu oraşe având o densitate mare de populaţie, iar serviciile şi infrastructura de colectare a gunoiului în mare parte au eşuat în a ţine pasul cu ritmul de dezvoltare.
Aceşti factori au creat o ''furtună perfectă'' pentru deşeurile care ajung în mările din jur, susţin specialiştii în conservarea mediului.
În plus, după ce China a interzis importurile de deşeuri de plastic la începutul anului 2018, exportatori de top, precum Statele Unite şi ţările europene, au început să efectueze transporturi în alte ţări asiatice.
Pe lângă afectarea turismului, pescuitului şi industriile maritime, deşeurile de plastic pot ucide vieţuitoarele marine şi pot intra în lanţul alimentar uman, conform experţilor în domeniul mediului.
Schuldt a îndemnat Malaezia şi alte guverne asiatice să introducă reglementări pentru limitarea utilizării materialelor plastice de unică folosinţă.
El a solicitat Malaysiei să colaboreze cu întreprinderile şi grupurile pentru protecţia mediului pentru introducerea unui sistem care să încurajeze firmele de bunuri de larg consum să utilizeze mai puţine ambalaje din plastic şi să finanţeze scheme mai bune de reciclare, aşa cum au făcut peste 30 de alte ţări, inclusiv din Asia.
Ministerul Mediului din Malaezia refuzat să comenteze.
Anul trecut, guvernul a lansat Pactul pentru Plastic din Malaezia, iar concluziile unei dezbateri publice cu privire la modul de îmbunătăţire a reciclării ar putea fi publicate în luna martie, a spus Schuldt.
Deşeurile din Malaezia sunt de obicei amestecate şi transportate în gropile de gunoi, de unde pot fi luate de ape ajungând în râuri şi mări, în condiţii de intemperii.
Campanii de conştientizare pentru încurajarea malaysienilor să cultive obiceiul colectării separate a deşeurilor ar putea îmbunătăţi rata de reciclare, a adăugat Schuldt.
