Premium
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Csaba, a afirmat marţi, în contextul prezentării în România a unui raport realizat de Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale a UE, că organizaţiile nonguvernamentale din ţara noastră şi din regiune se confruntă cu fenomenul stigmatizării, al etichetării, scrie Agerpres.
Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe organizate de Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, pentru a prezenta raportul FRA privind provocările cu care se confruntă organizaţiile societăţii civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE, publicat la începutul anului.
Asztalos Csaba a atras atenţia asupra faptului că, de-a lungul ultimilor ani, a existat un proces de transformare la nivelul societăţii civile, iar acest lucru a creat un gol în zona de asistenţă a victimelor, de analiză, monitorizare şi aplicare a principiilor ce ţin de drepturile fundamentale ale omului. Preşedintele CNCD a precizat că societatea civilă din România are nevoie de sprijin, de resurse de finanţare, pentru a acoperi nevoile esenţiale ale unei organizaţii.
"După integrare s-au retras din această regiune, inclusiv din România, importante instrumente de democratizare a regiunii. (...) Am văzut retragerea acestor instrumente de democratizare, considerându-se că cei care sunt în NATO şi UE îndeplinesc un standard minim şi au capacitatea proprie de a implementa drepturile fundamentale ale omului. S-a dovedit că această retragere a fost prematură şi că această activitate este una permanentă, şi am constatat şi noi cum societatea civilă a fost pusă să intre într-o competiţie, mai ales pe zona serviciilor sociale, sărind de la o activitate de advocacy, raising awereness sau asistenţa victimelor în zona încălcării drepturilor omului, la această competiţie care a făcut ca unele organizaţii neguvernamentale să declare că sunt pe piaţă de trei - patru ani. (...) Apreciez că situaţia societăţii civile din România este comparabilă cu cea a mass-media, ceea ce este mai grav, pentru că vorbim de două entităţi, de două watch-dog. Or, simultan afectate fiind ambele entităţi, efectele sunt mult mai negative", a spus el.
Waltraud Heller, director de program în cadrul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, a prezentat rezultatele raportului FRA, arătând că, de-a lungul ultimilor ani, ONG-urile din Europa au atras atenţia asupra faptului că se confruntă cu tot mai multe provocări.
"La nivelul UE putem vedea că există mai multe restricţii pentru societatea civilă decât erau odinioară, spre exemplu în domeniul libertăţii de asociere sau în ce priveşte înregistrarea unui ONG, libertatea de întrunire sau de a demonstra în spaţii publice, libertatea de exprimare. Multe dintre restricţiile pe care le vedem în aceste domenii sunt introduse în contextul legislaţiei anti-teroriste. Sigur, guvernele au nevoia legitimă şi datoria de a lua măsuri anti-teroriste şi de asigura siguranţa populaţiei, dar multe dintre aceste măsuri au produs efecte secundare neintenţionate", a precizat ea.
Waltraud Heller a vorbit şi despre accesul la finanţare, arătând că fondurile totale alocate societăţii civile nu au scăzut, dar că banii au fost orientaţi spre o serie de organizaţii noi sau spre alte domenii, precum asigurarea de servicii sociale. Ea a mai atras atenţia asupra faptului că activiştii se confruntă cu ameninţări "dure" pe Facebook, dar şi cu atacuri fizice.
"Nu ştim dacă este un fenomen care s-a intensificat sau nu. Pot să spun că ştiu mai multe acum despre acest fenomen, dar nu avem date oficiale în niciunul dintre statele membre asupra acestui aspect, din cauză că sistemul statistic al poliţiei nu include şi această categorie. Mulţi membri ai societăţii civile nu se plâng, din diferite motive, inclusiv pentru că nu vor să facă tam-tam sau simt că acest lucru face parte din munca lor. Nu nu este aşa. (...) Vom face o consultare pe platforma noastră, în toamnă, pentru a afla mai multe despre domeniile în care nu există informaţii statistice, precum ameninţările şi atacurile, astfel încât să putem înţelege dacă e vorba de un număr considerabil sau incidente izolate", a afirmat ea.
