Instalația artistului chinez Zheng Bo de la Ganizoana din Piața Libertății prezintă scene care mimează actul cu ferigile, o plantă cu frunze mari, care la noi poartă și denumirea de „barba-ursului”.
De cele mai multe ori artiștii au darul să șocheze prin lucrările lor, să atragă atenția, să ridice probleme în spatele unor metafore. Nu lipsesc lucrările controversate nici la bienala Art Encounters, cel mai mare festival de artă contemporană din România, care adună la Timișoara peste 60 de artiști români și internaționali, anunță adevarul.ro.
Instalația artistului chinez Zheng Bo de la Ganizoana din Piața Libertății îi lasă perplecși pe vizitatori.
Pe trei ecrane mari rulează înregistrări cu personaje care au relații intime cu ferigile, o plantă cu frunze mari, denumită la noi și „barba-ursului”. Ecranele sunt înconjurate de ferigi.
Instalația lui Zheng Bo se intitulează „Pteridophilia capitol I-V”.
„Ptheridophilia este o investigație continuă a politicii ferigilor. Conceput prin juxtapunerea dintre pterido-și-philia, numele imaginează relațiile intime pe care le putem avea cu ferigile. În același timp, solicită o bază de înțelegere și plăcere reciprocă dincolo de valorile funcționale definite de sistemul nostru contemporan”, putem citit pe descrierea lucrării.
„Un artist din China invită un grup de bărbați într-o pădure și îi invită să stabilească niște conexiuni fizice și emoționale, relații intime, simulând mișcări pe care oamenii le-ar face în timpul actului sexual. Ele variază ca grad de intimitate, de agresivitate, de tandrețe, e un întreg spectru. Eu îl văd ca pe un strigăt de disperare și dorința de a te conecta cu natura, într-o societate care e din ce în ce mai industrializată. De asta în expoziție ferigile sunt plasate pe blocuri de beton. Cumva modul în care s-a gândit el să facă instalația e că la vremea aceea locuia în Shanghai și a văzut cum un spațiu verde este transformat de construcții. Din 2016 a început această serie de video-uri. Cei care se ocupă de conservarea mediului au arătat că biodiversitatea poate fi împărțită prin participarea umană. Sunt multe ițe care pot fi desprinse de aici”, a spus Beatrice Baciu, mediatorul cultural în cadrul bienalei Art Encounters.
Cei care ajung să vadă instalația au diverse reacții. Au fost și persoane care s-au arătat nedumerite că nu există un semn care să avertizeze copiii în legătură cu scenele explicite.
„Mai vin vizitatori care au diverse reacții mai puțin pozitive, care sunt destul de șocați, perplecși. Unii ridică din umeri, dau din mâini și spun că s-au săturat de arta contemporană. Asta e reacția, sub diverse forme, că , , . Mai fac efortul să-i întreb de ce au reacția asta, ce anume le-a generat repulsia. Totuși e un performance. Apreciez că oamenii vin să întrebe și vor să afle contextul și lucrurile. Astfel se limpezesc lucrurile”, a mai spus Beatrice.
Zheng Bo este un artist eco-queer (queer este un termen colectiv pentru minorități sexuale și pentru comunități cu practici sexuale considerate non-normative) de etnie bai (unul din cele 56 de grupuri etnice din China).
„Prin desen, dans și film, acesta cultivă relații de înrudire cu plantele. Aceste relații sunt estetice, erotice și politice. Pentru artist, arta nu reiese din creativitatea omenească, ci din vibrații supraomenești”, scrie site-ul oficial al bienalei, artencounters.ro.
Zheng Bo locuiește într-un sat de pe insula Lantau, care aparține de Hong Kong.
„Călăuzit de înțelepciunea Taoistă, acesta cultivă grădini sălbatice, sloganuri vii, filme despre biofilie și întruniri eco-socialiste. Aceste proiecte diverse, vii și împletite între ele, constituie o grădină în care artistul colaborează cu gânditori și activiști umani și non-umani deopotrivă. Această practică artistică ecologică contribuie la crearea unui indigenism planetar”, mai scrie pe artencounters.ro.
Comentează