Au sosit paturile anti-sex în satul olimpic din Paris

Paturile „anti-sex" au sosit luni în Satul Olimpic, care va găzdui aproximativ 10.000 de sportivi, între 26 iulie și 11 august, în 82 de clădiri și 7.200 de camere. În vederea pregătirii Jocurilor Olimpice, organizatorii vor instala 16.000 de paturi pentru a îmbunătăți condițiile de odihnă, potrivit mediafax.

La fel ca prima dată, la Tokyo 2020, paturile „anti-sex" vor deservi din nou Satul Olimpic, de data aceasta pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024, într-un format diferit și inovator, cu scopul de a da prioritate odihnei sportivilor.

Aproximativ 16.000 de paturi vor fi puse la dispoziție de Airweave pentru sportivii cazați în Satele Olimpice și Paralimpice din Saint-Denis și Châteauroux, precum și pentru jurnaliști în Satul Media din Dugny. Aceasta va fi a doua ediție succesivă a Jocurilor Olimpice la care Airweave va furniza paturi, după ce le-a furnizat și la Tokyo 2020.

Alegerea cartonului ca material principal nu este doar în conformitate cu criteriile ecologice. Ea face parte, de asemenea, din efortul de a reduce amprenta de carbon a Jocurilor și este destinată reciclării după eveniment. În plus, fiecare concurent va folosi o aplicație cu ajutorul căreia va putea regla perfect duritatea saltelei, alcătuită din trei părți diferite, în funcție de greutatea și înălțimea sa.

Introducerea acestor paturi, precum și denumirea lor, a reprezentat un angajament al organizatorilor Jocurilor Olimpice în favoarea sustenabilității și o modalitate de a proteja sportivii.

Acest lucru a fost făcut începând cu Tokyo 2020 pentru a demonstra că unul dintre cele mai importante evenimente din lumea sportului se poate angaja să protejeze mediul înconjurător.

Totuși, dincolo de angajamentul față de mediu, paturile „anti-sex" au fost concepute și pentru a reduce potențialele întâlniri intime între sportivi. La acea vreme, lumea abia începea să iasă din pandemia globală de coronavirus. În timpul Tokyo 2020, aplicația de dating Tinder a înregistrat o creștere de 350% a utilizării.

Realizarea acestor paturi speciale a fost motivată de măsuri legate de sănătate în perioada pandemiei. Pentru Jocurile de la Tokyo, paturile au fost concepute pentru a rezista la sarcini de până la 200 de kilograme. Pentru a se asigura de rezistența lor, au fost efectuate teste de rezistență, inclusiv aruncarea de greutăți pe paturi.

În timpul Tokyo 2020, alergătorul american de cursă lungă Paul Chelimo a scris pe Twitter că paturile de carton au fost „concepute pentru a împiedica intimitatea între sportivi", în încercarea de a promova distanțarea socială în timpul pandemiei COVID-19.

Cu toate acestea, cu această ocazie, gimnastul irlandez Rhys McClenaghan s-a înregistrat sărind pe un pat pentru a demonstra că rapoartele despre așa-numitele „paturi anti-sex" nu erau adevărate. El a declarat că acestea erau „știri false". Dimensiunea standard a unui pat este de 90 de centimetri lățime și 200 de centimetri lungime, dar poate fi extins până la 2,20 m pentru sportivii mai înalți.

Baschetbaliștii argentinieni Francisco Caffaro și Tayavek Gallizzi au testat și ei saltele, sărind pe ele, fără a avea nicio problemă. În schimb, Diego Chiriff, antrenorul echipei de înot a Uruguayului, a sfârșit prin a rupe o saltea. Deși paturile sunt concepute pentru a preveni mișcările bruște, incomodând astfel relațiile intime, organizatorii vor aplica o politică de sănătate responsabilă. 300.000 de prezervative vor fi puse la dispoziția sportivilor, membrilor delegațiilor și antrenorilor.

Această măsură este în vigoare încă de la Jocurile Olimpice de la Seul din 1988. Ea este menită să protejeze împotriva răspândirii virusului SIDA.