Abrogarea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a generat o serie de controverse în rândul opiniei publice. În cele din urmă, legea a fost modificată, iar rezultatele sunt pe care să devină evidente.
În expunerea de motive a proiectului inițiat de Ministerul Justiției se preciza că eliminarea abaterii disciplinare s-a făcut „având în vedere criticile invocate referitoare la caracterul neclar, general și imprevizibil al textului legal, ceea ce nu ar permite magistratului să cunoască conduita pe care trebuie să o adopte, putând da naștere la dificultăți de aplicare și practică neunitară în materie disciplinară”. Cine a invocat criticile? Magistrații cercetați disciplinar pentru evidente derapaje publice și prietenii lor din presă și asociații profesionale.
Această abatere disciplinară consta în „manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”. Cu alte cuvinte, această abatere disciplinară se referea la comportamentul impropriu al unui magistrat care putea afecta prestigiul justiției.
Ieri, cazul care a stârnit multe discuții a fost cel al vicepreședintelui CSM, Daniel Horodniceanu. Acesta a fost filmat în timp ce avea un dialog nepotrivit cu agenții de poliție care l-au oprit în trafic. Filmarea a devenit virală pe rețelele de socializare și a scos la lumină un comportament care nu este în conformitate cu standardele profesionale ale unui magistrat.
Din păcate, abrogarea abaterii disciplinare a făcut ca acest comportament să nu mai fie sancționat disciplinar. Într-un astfel de caz, comportamentul inadecvat al unui magistrat poate afecta grav încrederea publicului în sistemul judiciar. Astfel de derapaje ar trebui să fie sancționate cu fermitate, pentru a menține integritatea și prestigiul justiției.
Este important să înțelegem că magistrații sunt reprezentanți ai legii și ai sistemului judiciar, iar comportamentul lor trebuie să reflecte acest lucru. Dacă la nivelul cel mai înalt al magistraturii există astfel de derapaje, atunci se pune sub semnul întrebării integritatea întregului sistem judiciar. Abrogarea abaterii disciplinare privind manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției reprezintă o decizie nefericită, care poate avea consecințe grave.
Rămâne de văzut cum va reuși CSM să încadreze aceast comportament intr-una dintre abaterile disciplinare existente și cum va reacționa clasa politică în momentul în care, iată, se dovedește că schimbările legislative sunt făcute fără prea multă analiză.
Comentează