Premium
Procurorul general Augustin Lazăr a afirmat luni, în cadrul unei conferinţe, că filierele pe care circulă bunurile sustrase din situri sunt cunoscute, fiind mereu aceleaşi, precizând totodată că nu este posibilă "spălarea perfectă" a acestora. Potrivit unui comunicat al PÎCCJ transmis luni Agerpres, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a susţinut conferinţa inaugurală a cursului postuniversitar interdisciplinar "Protecţia juridică a patrimoniului cultural şi natural al României" cu tema "Apărarea patrimoniului cultural prin dreptul penal. Cazul tezaurului dacic", eveniment desfăşurat la Casa Ecologiei din Bucureşti.
El a dezvoltat, pe larg, aspecte privind fenomenul de "spălare" a bunurilor culturale sustrase, precizând că acesta poate fi combătut prin investigaţii şi cooperare judiciară internaţională.
"Filierele pe care circulă bunurile sustrase din situri şi până la vânzările publice sunt cunoscute, fiind mereu aceleaşi, într-o lume mică şi specializată. Modus-ul operandi utilizat de 'spălătorii' de bunuri culturale este, de asemenea, cunoscut", a declarat Lazăr, citat în comunicat. El a adăugat că nu este posibilă "spălarea perfectă" a bunurilor culturale sustrase.
Sursa citată arată că, pentru marcarea Anului european al patrimoniului cultural 2018 (proclamat de Uniunea Europeană), în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri (1918 - 2018) şi cu ocazia Zilei culturii naţionale - 15 ianuarie, Universitatea Ecologică din Bucureşti (UEB) a lansat, în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cursul postuniversitar interdisciplinar "Protecţia juridică a patrimoniului cultural şi natural al României".
