Premium
Katalin Szili, consilier principal al premierului ungar, a vorbit despre faptul că, din 2010, principalul principiu al politicii naționale este că statul ungar, Guvernul ungar poartă responsabilitate pentru toate comunitățile maghiare de dincolo de granițele Ungariei, ceea ce se regăseşte şi în Legea fundamentală.
Astăzi, în întreaga lume există comunități maghiare, a spus Szili, amintind că la ședința Comisiei Naționale de Coeziune a Parlamentului ungar, şi vicepremierul Zsolt Semjén a subliniat că maghiarii care trăiesc în diasporă au un rol la fel de important în politica naţională a Guvernului ca şi maghiarii care trăiesc în comunităţi compacte în mai multe zone din Bazinul Carpatic.
Consilierul principal a numit drept o mare realizare faptul că în ultimii 13 ani naţiunea maghiară a fost unită nu doar din punct de vedere al dreptului public, ci și din punct de vedere spiritual. Principiul de bază este că toți maghiarii contează, indiferent de locul în care trăiesc în lume, iar "toți cei care se declară maghiari și pentru care este important ca generațiile viitoare să-și păstreze identitatea maghiară, pot conta pe noi", a spus Katalin Szili, potrivit hirado.hu, citat de Rador Radio România.
Modelul Corsicii în Transilvania
Consilierul principal a subliniat că este plin de speranță că președintele Emmanuel Macron a inițiat autonomia Corsicii și a corsicanilor în Franța. Acesta ar putea fi chiar un bun exemplu pentru Uniunea Europeană și ar putea întări aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania și ale secuilor, a subliniat oficialul ungar. În schimb, şi-a exprimat nemulţumirea din cauza faptului că Executivul de la Bruxelles încă nu a înscris pe ordinea de zi problema minoităţilor naţionale autohtone, chiar dacă Minority SafePack a fost o inițiativă de succes. În timp ce minoritățile naționale reprezintă aproximativ zece la sută din populația UE, Bruxelles-ul este mult mai puțin preocupat de problema lor decât de situația migranților, care reprezintă doar cinci la sută.
În discursul său, Katalin Szili a prezentat situația comunităților maghiare care trăiesc în țările învecinate, afirmând că numărul acestora este, din păcate, în scădere peste tot, iar situația lor poate fi considerată cea mai dificilă în Ucraina, în timp ce Comisia Europeană a propus începerea negocierilor de aderare cu această ţară.
Macron sparge tabuul francez privind autonomia Corsicii
Președintele francez Emmanuel Macron a propus acordarea unui grad de autonomie Corsicii, încercând să "întoarcă o pagină marcată de ore sumbre" în insula mediteraneană marcată de decenii de conflict cu Parisul. Uvertura sa mult așteptată pune în mișcare un efort îndelungat și complex pentru o reformă constituțională care este presărată cu obstacole, nota recent Agenția France Presse.
La șase ani de la preluarea președinției și la 18 luni după ce tulburările s-au răspândit ca un foc de paie pe insula de Beauté ("insula frumuseții"), Macron a scăpat în sfârșit cuvântul cu "a", într-un discurs adresat adunării locale alese a Corsicii din Ajaccio.
"Să avem îndrăzneala de a construi o autonomie corsicană în cadrul Republicii", a spus Macron în discursul din 28 octombrie, întinzând o "mână întinsă" în camera dominată de naționaliștii corsicani, dintre care unii pledează pentru independența față de Franța.
El a oferit puține detalii despre gradul de autonomie pe care îl avea în vedere, deși a avertizat că orice competențe delegate pentru insula mediteraneană trebuie să fie convenite cu statul francez - și nu "împotriva" acestuia.
Discursul a fost, după cum a spus Macron însuși, "istoric" - chiar dacă doar cu numele. Niciodată până acum un președinte francez nu a mai susținut în mod deschis autonomia pentru insulă, care face parte din Franța de când a fost cumpărată de la conducătorii săi genovezi în 1768 și apoi supusă cu forța.
