Autoritățile din India au aplicat un model inedit pe un tronson de autostradă lung de 11,96 kilometri, unde carosabilul a fost marcat cu carouri roșii pentru a preveni accidentele rutiere în care sunt implicate animalele sălbatice. Pe lângă acest desen vizual neobișnuit, proiectul include și 25 de tunele subterane construite special pentru ca fauna să poată trece în siguranță de pe o parte pe alta a șoselei.
Inițiativa aparține Autorității Naționale a Autostrăzilor din India (NHAI), care a colaborat cu Ministerul Transporturilor Rutiere și Autostrăzilor sub sloganul de promovare „Drumuri roșii, intenție verde”. Conform datelor oficiale, această soluție îmbină marcajele rutiere atipice cu tunele speciale destinate animalelor și garduri de protecție montate de-a lungul drumului.
Marcaje termoplastice roșii într-o zonă ecologică sensibilă
Tronsonul Hiran-Sindoor, cu o lungime de 11,96 kilometri, face parte din autostrada națională NH-45, care leagă orașele Bhopal și Jabalpur, din statul indian Madhya Pradesh. Drumul traversează o zonă sensibilă din punct de vedere ecologic, în apropierea rezervației de tigri Veerangana Durgavati, cunoscută anterior sub numele de sanctuarul Nauradehi.
Marcajele roșii în carouri au fost aplicate pe o porțiune de aproximativ doi kilometri, considerată deosebit de importantă pentru siguranța rutieră și protejarea faunei.
Realizate din material termoplastic aplicat la cald, cu o grosime de cinci milimetri, acestea reprezintă o premieră pentru autostrăzile din India, relatează Il Messaggero.
Cum îi obligă "covorul roșu" pe șoferi să încetinească
Culoarea intensă îi avertizează pe șoferi că intră într-un sector în care pot apărea animale sălbatice și unde este necesară reducerea vitezei. În plus, suprafața ușor ridicată produce vibrații și un zgomot discret la trecerea vehiculelor, atrăgând atenția conducătorilor auto.
Soluția a fost inspirată de marcajele utilizate pe Sheikh Zayed Road din Dubai și urmărește să determine șoferii să încetinească fără a recurge la denivelări agresive, care ar putea provocar frânări bruște. Potrivit autorităților indiene, intervenția nu modifică structura drumului și nici sistemul de drenaj.
Măsuri complete de siguranță: 25 de pasaje subterane, garduri metalice și camere de monitorizare
Una dintre cele mai importante componente ale proiectului este reprezentată de cele 25 de pasaje subterane amenajate de-a lungul tronsonului de 11,96 kilometri.
Acestea le permit animalelor să ajungă de cealaltă parte a șoselei fără să traverseze direct carosabilul, reducând riscul coliziunilor cu vehiculele.
Pasajele au fost amplasate în puncte în care au fost identificate deplasări ale faunei și au fost integrate în relieful natural și în traseele de drenaj, pentru a încuraja folosirea lor de către animale.
Pentru a împiedica accesul direct al faunei pe carosabil, autoritățile au instalat garduri din plasă metalică de-a lungul ambelor părți ale drumului, cu excepția sectoarelor unde configurația terenului nu permite această soluție. Gardurile direcționează animalele către punctele de traversare amenajate.
De asemenea, camerele instalate pe podurile mai mici, care pot fi folosite și de animale pentru traversare, permit monitorizarea deplasărilor faunei.
Marcajele albe de pe marginile drumului au rolul de a ghida șoferii și de a reduce riscul ca vehiculele să iasă de pe carosabil și să ajungă pe terenurile cu vegetație din apropiere.
Lecția ecologică pentru România: cum pot fi salvate animalele din regiunile montane
Drumurile care traversează habitate naturale pot fragmenta teritoriile animalelor și pot crește riscul accidentelor. În cazul speciilor mari, precum tigrii, o coliziune cu un vehicul poate avea consecințe grave atât pentru animale, cât și pentru participanții la trafic.
Proiectul din India încearcă să limiteze aceste riscuri prin combinarea mai multor măsuri: reducerea vitezei, separarea faunei de carosabil și amenajarea unor puncte sigure de traversare.
Tronsonul Hiran-Sindoor a fost inaugurat în august 2025, iar măsurile speciale privind marcajele roșii și protejarea faunei au fost prezentate de autorități în decembrie 2025.
Un model similar ar putea fi relevant și pentru România, în special în regiunile montane și împădurite, unde drumurile intersectează habitatele urșilor, lupilor și altor animale sălbatice. Pasajele dedicate faunei și gardurile de ghidare pot contribui la reducerea accidentelor, dacă sunt amplasate în funcție de traseele folosite de animale.
Eficiența proiectului indian va putea fi evaluată în timp, prin monitorizarea numărului de accidente și a frecvenței cu care animalele folosesc pasajele.
