DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Avertisment din Germania: Propaganda rusă vrea să destabilizeze Europa prin metodele KGB

putin

Digi24:

Dezbatere intensă în Germania despre propaganda rusă şi efectul destabilizator pe care aceasta l-ar putea avea în Europa. Presa germană este cea care atrage atenţia că Moscova a revenit la tehnicile din perioada Războiului Rece şi încearcă, prin verificatele metode KGB, să provoace tensiuni în Europa.
Au şi exemple în care maşina de propagandă rusă a fost pusă în mişcare - printre acestea -criza refugiaţilor şi incidentele de la Koln, din noaptea de Revelion.
„Măsuri active”, aşa era cunoscută doctrina KGB în perioada Răzbiului Rece. Aceasta doctrină include dezinformare, propagandă, represiune politică și subversiune. Scopul principal, atunci și acum, să slăbească Occidentul, pentru a crea neînţelegeri între membrii NATO și pentru a submina autoritatea SUA în ochii comunității internaționale, în special în țările în curs de dezvoltare.
Potrivit presei germane, sunt tot mai multe dovezi că stabilitatea şi securitatea Europei este pusă la grea încercare de presiunile la care o supune Rusia. Mai exact, propaganda similar celei practicate până la căderea Cortinei de fier.
În sprijinul acestor afirmaţii, jurnaliştii germani vin cu două exemple recente: agresiunea la care au fost supuse peste 500 de femei în noaptea de Revelion, la Koln, şi cazul unei adolescente de cetăţenie rusă care reclamă că a fost violată de refugiaţi, în Germania.
În ambele situaţii, maşinăria de propagandă rusă ar fi funcţionat ca unsă.
Incidentul de la Koln a fost asemănat în presa fidelă Kremlinului cu „Noaptea de Cristal”, cunoscută şi ca „Noaptea sticlei sparte”. E vorba de noaptea de 9 spre 10 noiembrie, 1938, când trupele naziste au atacat, au ucis şi au lăsat fără bunuri şi proprietăţi evrei din Germania şi Austria. Violenţele au durat zile în şir.
Scenariul propagandistic rusesc folosit în cazul Koln a fost repetat şi în cel al adolescentei ruse care reclama un viol. În presa rusă, incidentul a fost numit - „răpirea și violul rusoaicei”, iar despre această întâmplare s-a vorbit intens şi pe larg în presa din Rusia. În ciuda faptului că poliția germană a negat informaţiile, televiziunile ruse au continuat să insiste că autorităţile germane ascund adevărul despre violenţele comise de „refugiații agresivi”.
În același timp, pe 26 ianuarie, la o conferinţa de presă la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut Germaniei să nu „muşamalizeze cazul Lisei".
Declaraţia lui Serghei Lavrov a iritat autorităţile germane, iar omologul de la Berlin i-a recomandat să nu „folosească povestea Lisei” pentru propagandă politică.
Potivit jurnaliştilor germani, scopul campaniilor de dezinformare scopul este unul singur - slăbirea guvernării Merkel, iar prin asta - destabilizarea Germaniei. Presa germană solicită serviciilor secrete germane să investigheze varianta.
„Guvernul german ar trebui să solicite BND (Agenţia germană de informaţii externe, n.r.) să investigheze dacă guvernul rus a resuscitat vechile metode ale KGB. În termeni concreţi, trebuie să afle dacă Rusia, prin agenţii ai Serviciilor de Informaţii, influenţează dezbaterea politică din Germania”, potrivit focus.de.

Romania Libera:

Plenul Camerei Deputaților a aprobat, ieri,  reluarea votului pe opt pro­iecte de lege, după controversele iscate de sistemul electronic de vot. Propunerea  a trecut cu 145 de voturi „pentru“, 2 abțineri și 26 de voturi „împotrivă“. Deputații PNL au decis să stea în sala de plen, dar nu și-au exprimat votul pe nicio lege din acest pachet, după ce inițial anunțaseră că vor părăsi sala.
Printre cele opt proiecte de lege s-a numărat și „legea defăimării“  inițiată de liderul PSD, Liviu Dragnea. Disputa a pornit după ce acesta a reclamat neconcordanțe între numărul de deputați prezenți și numărul de voturi la scrutinul privind proiectul său de miercurea trecută, când legea nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi aprobată. Scandalul de la Cameră a relevat și neînțelegeri la vârful PSD. Acuzațiile lansate de președintele social-democrat au fost dezmințite de președintele executiv al partidului, Valeriu Zgonea, care este și președintele Camerei Deputaților. Acesta a declarat ieri că raportul rezultat în urma anchetei administrative din Camera Deputaților nu îi dă dreptate lui Liviu Dragnea, cel care acuza o intervenție „criminală“ asupra sistemului electronic de vot.
Cu toate acestea, deputaţii au aprobat, ieri, retrimiterea legii defăimării la comisie pentru trei săptămâni, după care proiectul va fi revotat de plen.  Reluarea votului în cazul unor proiecte respinse încalcă Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede că proiectele  respinse de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discuţia acesteia în cursul aceleiaşi sesiuni. Or, legea defăimării intră tocmai în această categorie, Camera Deputaților fiind for decizional, iar actul normativ ar fi trebuit rediscutat în sesiunea care începe în septembrie.
De altfel, anterior hotărârii pri­vind reluarea voturilor, deputații au decis, ieri,  suspendarea sistemului electronic de vot. În urma votului nominal, rezultatul a fost: 176 de voturi „pentru“, 114 „împotrivă“ și 2 abțineri.
Problema sistemului electronic va fi tranșată de comisia de regulament din Camera Deputaților. Până la emiterea unui raport de către comisie, acesta va rămâne suspendat. Deputații mai au două variante de vot: nominal sau prin ridicare de mână.
Problema este însă că în cazul votului prin ridicare de mână nu se va ști oficial cum au votat deputații, așa cum se întâmpla în cazul votului electronic.
Grupul PSD a cerut anchetă administrativă în Camera Deputaţilor pentru a verifica sistemul electronic de vot. În concluziile raportului se arată că sistemul nu ar fi avut nicio problemă, dar Biroul Permanent a decis suspendarea acestuia şi reintroducerea pe ordinea de zi a proiectelor discutate în aceeași zi cu legea lui Dragnea.

Ziarul Financiar:

Poliţele auto obligatorii (RCA) pentru trans­portatori s-au scumpit cu peste 40% în decurs de şapte luni, pro­prietarii de camioane, autouti­litare şi vehicule de transport persoane fiind nevoiţi să scoată acum din buzunar în medie în jur de 4.500 de lei pentru asigurarea anuală RCA, arată prima statistică oficială pe acest segment de clienţi a Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).
Cea mai mare creştere a tarifului pentru RCA, de 47%, a fost înregistrată pe segmentul autocamioanelor unde prima medie ajungea la 4.500 de lei în luna ianuarie a acestui an faţă de circa 3.000 de lei în vara anului trecut, în timp ce pe segmentul ve­hiculelor destinate transpor­tului de persoane prima medie a cres­cut cu 36%, până la 5.800 de lei.
În România sunt înmatri­culate circa 67.000 de camioane, iar gradul lor de cuprindere în asigurare este de 90%, ceea ce înseamnă că asigurătorii încasează circa 300 de mil. lei anual doar pe această nişă de piaţă. În prima lună din acest an companiile de asigurări au vândut 3.000 de poliţe RCA pentru transportatori din care au încasat 13,5 mil. lei.
Nemulţumirile transportato­rilor au determinat ASF să dema­reze controale la asigurătorii care vând poliţe auto obligatorii şi să decidă totodată stabilirea unui protocol care să prevadă limitarea creşterilor de prime la maximum 50%. Deşi concluzia de ansamblu a controlului ASF a fost că toate societăţile de asigurare res­pectă principiile actuariale ge­nerale, investigaţiile au scos la iveală o serie de abateri pre­cum probleme legate de calitatea şi corectitudinea datelor folosite pentru tarifare, utilizarea unor prime comerciale semni­ficativ diferite de prima tehnică rezultată din calculul actuarial, utilizarea unor segmente de risc pentru care asigurătorii nu au prezentat valori estimate ale frecvenţei daunelor sau ale daunei medii etc.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.