Premium
Adrian Vasilescu, consilier de strategie al Băncii Naționale a României (BNR), a explicat, sâmbătă, care ar fi efectele, dacă instituția ar arunca bani din rezerva valutară pe piață, pentru a apăra leul, așa cum i-a recomandat PSD.
Citește și: Frans Timmermans, scrisoare BOMBĂ către Viorica Dăncilă: Suntem ÎNGRIJORAȚI de OUG pregătit de Guvern
„Venim cu valuta în piaţă, scoatem leii de la investitori, pentru că investitorii care au lei, acum şi-ar dori să scape de lei, pentru că asta se întâmplă şi pe piaţa internaţională: vor să scape de titlurile româneşti, să le schimbe în valută. Sigur că acolo, dacă se vând, se şi cumpără, pentru că nu poţi să vinzi fără să cumperi. Dacă nu se cumpără, atunci trebuie să le ţii în buzunar şi să aştepţi vremuri mai bune. Dar dacă se vând acum şi se cumpără, s-a creat o tevatură şi s-a urcat sus, deprecierea a devenit mare. Ei bine, dacă Banca Naţională ar scoate prea multă valută, în zilele astea, când piaţa internaţională face presiune peste piaţa internă, ce s-ar întâmpla? Valuta ar fi în exces, leii investitorilor de pe piaţă ar fi în deficit, dobânzile s-ar urca, ROBOR-ul s-ar duce peste 5 sau peste 6 sau peste 7. (…) Intervenţia pe piaţa valutară este ca o operaţie pe creier. Nu poţi să operezi pe creier fără să te gândești la consecințe”, a afirmat Adrian Vasilescu, într-o emisiune la Antena 3.
De la începutul acestui an, Guvernul a introdus o taxă între 0,1% și 0,5% pe activele financiare ale băncilor, dacă dau credite cu un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%.
Consilierul BNR a subliniat că a dat aceste explicații, despre ce efecte ar fi dacă BNR ar scoate bani din rezervă valută a României, „ca să apere leul”, în condițiile în care în joc a intrat toată piața internațională, de la Singapore la New York.
„Ce se întâmplă în aceste zile pe piața noastră – s-a depreciat euro atât de mult – nu este din cauze interne, este că a intervenit piața internațională, unde sunt miliarde de lei în circulație și miliarde de lei prin care sunt denominate titlurile de stat ale României care circulă de la Singapore și până la New York”, a mai spus Vasilescu.
Piața internațională merge după cum se învârte Pământul în jurul Soarelui, a arătat consilierul Băncii centrale a României: când se închide la Singapore, se deschide la New York; când se închide la New York, se deschide la București.
„Au fost nopți în care am avut pe piața internațională: 4,77 – 4,78 lei. N-a sărit în nicio noapte de 5 și nici peste 4,79. Când se închide acolo cu 4,77, așa se deschide piața la București dimineața, de la 4,77. Miercuri, 23 (ianuarie – n.red.), s-a deschis cu 4,77, vineri, 24 (ianuarie – n.red.), s-a deschis cu 4,78. Piața s-a închis la prânz, când dă comunicatul Banca Națională, sub, cu un ban. Pentru un ban, în condițiile în care intervine toată piața internațională, este o intervenție și măsuri care afectează oameni”, a adăugat Vasilescu.
Cursul de schimb leu/euro a încheiat vineri a treia săptămână cu un nou maxim istoric, de 4,7648 lei, ca urmare a unei creșteri de 0,17% față de miercuri, joi fiind zi nelucrătoare, potrivit datelor afișate de BNR, fiind a opta zi de creștere consecutivă. De la începutul acestui an până în prezent, leul s-a depreciat cu 2,16% în fața euro.
Vasilescu a susținut, în aceeași emisiune de sâmbătă dimineața, că actuala depreciere a leului mai are printre cauze importurile foarte mari, care pot ajunge pentru anul trecut la 14 miliarde de euro, situație dificilă în condițiile în care țări precum Polonia sau Cehia au excedent.
„Cursul valutar nu poate și nici nu trebuie să fie stabilit prin hotărâre de Guvern. Nu ar mai fi o piață liberă. Singura instituție abilitată să administreze «controlat» cursul Leu-Euro este Banca Națională care dispune în prezent de rezerve de 36,8 miliarde euro ce îi permit să țină sub control variațiile de curs”, au scris reprezentanții PSD, joi seara, pe pagina de Facebook a partidului. Într-un video atașat acestei postări, este prezentat articolul 2 din Legea 312/2004 privind Statutul BNR care prevede că printre atribuțiile BNR se numără și „cea de elaborare și aplicare a politicii monetare și a politicii de curs de schimb”. „Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanță cu utilizarea țintelor de inflație ca ancoră nominală a politicii monetare și permițând un răspuns flexibil al acestei politici la șocurile neprevăzute ce pot afecta economia”, este menționat pe site-ul Băncii centrale, la secțiunea Regimul cursului de schimb al leului.
În plus, vineri dimineața, reprezentanții PSD au prezentat, pe Facebook, următoarea declarație din 2016 a Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu: „BNR apără moneda națională, asigură stabilitatea prețurilor (...) și pe cei peste 3-4 milioane de români care au credite la bănci”. „Astăzi, BNR dispune de rezerve de peste 36,8 miliarde (n.red. - euro), adică mai mult decât dublu banilor cash care se mișcă în România. Are, deci, suficiente resurse să apere moneda națională. Alături de milioanele de români care au de platit rate la bănci, solicităm BNR să își facă datoria!”, au mai scris, vineri dimineață, reprezentanții PSD, pe Facebook.
Rezervele internaţionale ale României, valute plus aur, la 31 decembrie 2018, erau de 36,8 miliarde de euro, o creștere cu 670 de milioane euro (1,85%), faţă de finele lunii precedente, conform datelor BNR. La 31 decembrie 2018, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 33,065 miliarde de euro, cu 534 de milioane de euro peste cele de la 30 noiembrie 2018, iar rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, fiind estimată la 3,735 miliarde de euro.
Consilierul BNR a precizat că instituția se uită la această recomandare a partidului de guvernământ, în condițiile în care Tratatul european și Legea Băncii Naționale spun același lucru: BNR, banca centrală a uneia dintre cele 28 de țări din Uniunea Europeană, nu are dreptul să primească recomandări, indicații de la nicio autoritate a statului.
