Primăria Capitalei încearcă să resusciteze Comisia Tehnică de Circulație (CTC), un organism esențial în domeniul avizării proiectelor de infrastructură, desființat de Nicușor Dan, pe vremea când se afla în fotoliul de edil al Bucureștiului. Pentru a înțelege demersul actualei administrații, după ce fostul primar a ajuns la Cotroceni, am adresat câteva întrebări reputatului avocat Radu Andrei Dinulescu, specializat în dreptul urbanismului, un domeniu sensibil și de nișă, mai cu seamă în contextul dezbaterii publice pe subiect.
SPS: Domnule avocat, spuneți-ne întâi care este rolul acestei comisii, cum s-a ajuns la suspendarea ei și, mai ales, ce urmează a fi pus în loc de către primarul interimar?
RAD: Aș începe, așa cum ați sesizat și dumneavoastră, cu sensibilitatea temei, adică rolul Comisiei. Vorbim despre o construcție instituțională, un for deliberativ, dacă vreți, cu atribuții exclusiv de natură tehnică, așa cum îi spune și numele, în domeniul verificării respectării legislației în domeniul circulației și siguranței rutiere. Pe zona urbanismului, pentru că eu doar aici mă pot pronunța, scopul său este să se asigure că elemente inginerești, dacă vreți, precum înclinația rampelor, marcajele, semaforizarea, afluirea, defluirea și numărul obligatoriu de locuri de parcare întrunesc condițiile impuse de legiuitor. Referitor la desființarea acestei Comisii, lucrurile s-au întâmplat în mandatul trecut, în anul 2024 mai precis, când fostul primar, nemulțumit de expertiza specialiștilor, a considerat, în mod lipsit de temei juridic, că desființând CTC, va anula și avizele emise anterior de către aceasta. De fapt, a folosit termenul de retragere a avizului, lucru imposibil în urma intrării în circuitul civil al acestuia. În termeni legali, dumnealui spera în validarea retroactivității, ceea ce este un nonsens juridic.
SPS: Și ce urmează a se pune în loc? Vedeți demersul domnului Bujduveanu drept unul benefic?
RAD: Da și nu. Da, pentru că procedura transparenței decizionale este nu doar necesară legal, ci și oportună. Am participat la dezbatere și am constatat opinii pertinente, mai ales din parte specialiștilor. Nu, pentru că există cel puțin două fragilități majore ale Regulamentului CTC, aflat în discuție.
SPS: Care ar fi problemele de legalitate, pe care le-ați sesizat?
RAD: Sunt 3 categorii mari de aspecte, care pot conduce la atacarea în instanță a documentului și, din experiența mea, la anularea sa în contencios administrativ. Vorbim de includerea viziunii urbanistice în conținutul regulamentului, de extinderea competențelor și atribuțiilor aparatului propriu al primarului printr-un act cu putere juridică inferioară și de compoziția efectivă a Comisiei, care poate genera redundanțe sau chiar incompatibilitate,
SPS: Să le luăm pe rând.
RAD: viziunea urbanistică trebuie materializată prin Planul Urbanistic General (PUG), așteptat de mulți ani, de toți bucureștenii. Strategia dezvoltării celui mai mare oraș al țării va transpune principiile asumate politic prin acest document, intitulat PUG. De acolo vom putea afla cum se dorește a arăta Capitala în următorii ani, unde se pot amenaja parcuri și spații verzi, unde se pot lărgi artere de circulație, în ce zone se poate construi și în ce condiții, cu ce regim de înălțime și cu ce indicatori tehnici. Or, a menționa idea viziunii în Regulamentul unei Comisii tehnice înseamnă a pune carul înaintea boilor. Așa cum rezultă și din titulatură, CTC trebuie să analizeze respectarea normelor de siguranță rutieră, nicidecum să evalueze oportunitatea urbanistică.
SPS: Ce suprapunere sau încălcări de atribuții ați identificat în document?
RAD: De pildă, Art. 19 al proiectului inițiat de actualul Primar General propune extinderea atribuțiilor unei direcții generale, în speță Urbanism și Amenajarea Teritoriului, printr-un regulament de funcționare al unei comisii tehnice. Or, această structură din subordinea primarului are atribuții generale clar în ceea ce privește elaborarea PUG-ul și evaluarea/avizarea PUZ-urilor. Prin reglementarea posibilității DGUAT de a formula puncte de vedere cu privire la documentații (Planuri Urbanistice de Detaliu și Documentații Tehnice pentru Autorizațiile de Construire), se extind nelegal atribuțiile și competențele acestei direcții. Dincolo de asta, persoana Arhitectului-Șef al Municipiului București ar deveni vicepreședinte în CTC, deci opinia structurii pe care o conduce se va regăsi în lucrările Comisiei. Aș adăuga aici și faptul că dintre cele două companii la care Consiliul General este acționar, doar una a rămas cu reprezentant – e vorba de STB – în vreme ce Societatea Parking S.A. a fost eliminată din structura viitorului for, deși activitatea ambelor are legătură cu obiectul de activitate al CTC, ca organism specializat.
SPS: Ați vorbit despre eventuale acțiuni în justiție ale celor nemulțumiți de regulament.
RAD: Acțiuni cu șanse mari, în opinia mea, la fel ca și în primele două cazuri. Deși acesta din urmă, al treilea, mi se pare cel mai flagrant. Din două rațiuni: dacă Primarul General este președintele CTC, dincolo de rolul conducerii lucrărilor, este evident că votul său va cântări enorm și în opțiunile subordonaților săi, câtă vreme jumătatea din Comisie este formată din experții Primăriei. Vedeți dumneavoastră vreun funcționar care să se opună poziției șefului instituției? În al doilea rând, avizul Comisiei este solicitat pentru diverse documentații, inclusiv cele solicitate de către Primăria Capitalei. Astfel, conducătorul acestei entități solicită către beneficiar un aviz, pe care ulterior tot el îl eliberează, pentru a fi inclus în dosarul necesar. E o chestiune delicată și contestabilă. Ceva mai umoristică apare și precizarea facută în propunerea de regulament, în conformitate cu care Primarul General subordonează CTC, pe care o și conduce ca Președinte. Ar fi o situație cel puțin stranie, în care edilul-șef devine propriul șef, iar în același timp, propriul subaltern. Nu mai amintesc de situatia în care, din această comisie tehnică fac parte salariați ai MAI, precum șefi din Poliție, Jandarmeriei sau ISU, care, în mod evident, nu se pot subordona Primarului General.
SPS: Care sunt părțile bune, în cazul includerii observațiilor participanților la dezbatere?
RAD: În primul rând, este de salutat abordarea corectă, în care nu mai punem administrația locală în opoziție cu dezvoltatorii sau comunitatea. Blocajul creat de suspendarea activității acestei Comisii i-a afectat pe toți: Primăria nu a mai avut obiect de activitate pe această zonă și și-a limitat baza fiscală, neîncasând taxe și impozite, mediul de afaceri s-a confruntat cu și mai multă incertitudine, mutându-și zona de interes către alte localități limitrofe, iar cei care doreau să locuiască în Capitală s-au văzut în fața unor prețuri prohibitive la locuințe, din cauza dezechilibrului dintre cererea crescândă și oferta în scădere. Extrapolați ce v-am spus inclusiv la investiții publice sau la spații de birouri ori divertisement și veți constata că toată lumea a avut de pierdut. De aceea susțin că abuzul administrativ din București trebuie să înceteze.
SPS: Care credeți că au fost cauzele acestui blocaj? Vor mai rămâne ele valabile după aprobarea acestui nou regulament?
RAD: Asta va depinde de forma finală. Inițial, în ultimii 5 ani, s-a încălcat legea în mod repetat, atributul obligatoriu al primarului fiind ignorat, în ciuda zecilor de sentințe definitive ale judecătorilor. Astfel, peste 200 de documentații tip PUZ nu au fost supuse dezbaterii CGMB. Apoi, de un an, am avut inexistența practică a acestei comisii tehnice. Legat de viitor, vorbim de necesitatea simplificării procedurilor și reducerii timpilor de soluționare. Vă mai dau un ultim exemplu. În ipoteza menținerii mecanismului de solicitare a punctelor de vedere de la alte direcții/instituții, trebuie precizate explicit termene clare transmiterea acestora, sub sancțiunea pierderii calității respectivei structuri de a mai formula opinii pentru respectiva documentație. Altfel, vom ajunge din nou la perioade uriașe pentru un aviz al cărui rol se referă, în fond, strict la o analiză tehnică și de siguranță. S-a făcut un pas mic în sensul celor precizate anterior prin OUG 31/2025, dar așteptările noastre sunt mult mai mari. De pildă, introducerea de sancțiuni în legislația incidentă pentru acele autorități publice care nu-si îndeplinesc atributiile legale imperative.
Comentează