Analiza avocatului orădean Mircea Ursuța, publicată pe ebihoreanul.ro, ridică semne serioase de întrebare asupra proiectului de lege de reformare a administrației lansat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării la 13 ianuarie 2026, cunoscut drept Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan.
Potrivit avocatului, documentul așteptat „de toată țara” l-a surprins negativ prin nivelul scăzut al redactării, atât din perspectiva principiilor generale de drept, cât și a tehnicii legislative. „Am rămas surprins de cât de slab este redactat prin prisma atât a principiilor generale de drept, cât și de tehnică legislativă”, afirmă Ursuța, adăugând că, spre deosebire de alte domenii unde „mai putem glumi, chiar și amar”, în cazul unui proiect de o asemenea importanță situația este „deprimantă” și arată „cât de jos am ajuns, ca societate, grație guvernanților noștri”.
Avocatul explică faptul că aceste concluzii nu sunt simple impresii, ci se bazează pe prevederi concrete din proiect, pe care le consideră profund greșite din punct de vedere juridic și constituțional.
„Amenda penală”, o confuzie gravă între dreptul fiscal și cel penal
Una dintre cele mai dure critici vizează mecanismul propus pentru încurajarea plății amenzilor, care prevede posibilitatea înlocuirii amenzilor neplătite timp de 12 luni cu o „amendă penală”, la cererea organului fiscal. În opinia lui Ursuța, această formulare trădează o neînțelegere fundamentală a noțiunilor de drept penal. „Oricine cunoaște faptul că amenda penală este o sancțiune de drept penal care se poate aplica numai de către un judecător, în cadrul unui proces penal și doar ca o consecință a săvârșirii unei infracțiuni”, subliniază avocatul.
El invocă principiul fundamental al dreptului penal internațional, nullum crimen, nulla poena sine lege, care garantează că nimeni nu poate fi sancționat penal pentru o faptă care nu era definită și pedepsită de lege la momentul comiterii ei. În acest context, Ursuța apreciază că prevederea din proiect „care permite aplicarea unei sancțiuni penale în lipsa comiterii unei fapte penale este, dincolo de caracterul său vădit neconstituțional, o imbecilitate legislativă de neconceput”.
Avocatul atrage atenția că o astfel de confuzie între sancțiunile administrative și cele penale riscă nu doar să fie respinsă de Curtea Constituțională, ci și să afecteze grav securitatea juridică a cetățenilor.
Permisul de conducere, transformat într-o sancțiune nedeterminată
O altă prevedere criticată este cea care condiționează restituirea permisului de conducere, după expirarea perioadei de suspendare, de plata tuturor amenzilor restante ale persoanei respective. Deși, la nivel moral, măsura ar putea părea justificată, Ursuța susține că, din punct de vedere juridic, ea este „o enormitate”.
„Orice sancțiune trebuie să aibă o durată determinată exact de lege”, explică avocatul, comparând situația cu o ipoteză absurdă: „este exact cum am spune că hoțul va sta la pușcărie până plătește paguba”. El subliniază că posibilitatea aplicării unor pedepse nedeterminate este sancționată de toate actele internaționale în materia protecției drepturilor fundamentale ale omului.
În acest context, condiționarea restituirii permisului de o obligație financiară globală, fără un termen clar și previzibil, ar încălca principii esențiale ale dreptului sancționator și ale drepturilor omului.
Avocatul mai arată că exemplele prezentate nu sunt singulare și că proiectul „cuprinde numeroase alte aberații” și este redactat cu „o tehnică legislativă rudimentară”, aspecte pe care intenționează să le detalieze în analize viitoare, în funcție de parcursul legislativ al documentului.
Speranța respingerii unui proiect „în această formă”
În concluzie, Mircea Ursuța își exprimă speranța că proiectul nu va fi adoptat de Guvern și transmis Parlamentului în forma actuală. „Nu ne rămâne decât să sperăm că o asemenea enormitate nu va fi, totuși, adoptată de Guvern ca proiect de lege și supusă Parlamentului pentru aprobare în această formă”, afirmă avocatul.
Comentează