Avocat: 'OUG-ul pe prescripție este neconstituțional!' – motivele invocate

Avocata Silvia Uscov susține că OUG-ul pe prescriptie, adoptat de Guvern, este neconstituțional. Ea invocă în acest sens referendumul din 2019.

• Context: Guvernul a adoptat, luni, un proiect de ordonanță de urgență pentru a alinia art. 155 alin. 1 din Codul Penal la decizia recentă a Curții Constituționale privind prescripția, astfel încât să se evite ca diverși inculpați să scape prin prescrierea faptelor, relatează Mediafax.

„OUG-ul pe prescriptie este neconstitutional

Prin Decretul Președintelui României nr. 420 din 25 aprilie 2019 s-a stabilit data „Referendumului pentru justiție” la data de 26 mai 2019 și a doua întrebare adresată cetățenilor a fost următoarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?“. Cu 86,18% răspunsuri de DA referendumul a fost validat ulterior.

Prescripția răspunderii penale tine de domeniul infracțiunilor si pedepselor deci se aplica rezultatele referendumului.

“1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.

1.11. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea şi art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.

1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61.”

(Decizia CCR nr. 682 din 27 iunie 2012)

Prin urmare, putem desprinde concluzia că, deși referendumul consultativ organizat la data de 26 mai 2019 nu produce efecte directe, el nu poate rămâne la stadiul de simplă opinie exprimată de cetățenii României, ci va produce efectul indirect al constatării neconstituționalității unor prevederi contrare voinței poporului, ca expresie a suveranității naționale.

Chiar dacă, ulterior, ordonanța de urgență va fi aprobată prin lege, nu are vreo înrâurire asupra atenuării criticilor de neconstituționalitate mai sus evidențiate, adoptarea acestei legi neputând acționa ca o operațiune de validare sau îndreptare a unui act normativ neconstituțional, deoarece operațiunea de aprobare a unei ordonanțe de urgență în procedură parlamentară este doar o consecință a aplicării art. 115 alin. 5 Constituția României prin care Parlamentul României își însușește, în calitate de legiuitor primar, dispozițiile ordonanței de urgență.

P.S. Poate data viitoare nu mai folosiți instrumentele referendumului fara sa va gândiți la consecințele juridice (pe care le-am expus încă de atunci, dar propaganda a fost mai puternica). E adevărat, aveti un as in mâneca acum, judecătorii CCR pe care tocmai i-ati numit”, a spus avocata Silvia Uscov, pe pagina ei de Facebook.

Ce prevede OUG-ul adoptat

Potrivit OUG adoptate luni, articolul 155 aliniatul 1 va avea conținutul următor: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care potrivit legii trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a spus că este o intervenție punctuală care era necesară pentru a evita o discontinuitate legislativă care ar fi condus la compromiterea foarte multor dosare aflate pe rolul instanțelor.

„Această intervenție legislativă a fost cerută imperios chiar prin comunicatul CCR care menționează termenul de „intervenție imediată” pentru a alinia legislația deciziei respective. Această intervenție a fost susținută și de poziția Parchetului General, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Ministerului Public cu care ne-am consultat imediat și care ne-a confirmat analiza în sensul că o pasivitate sau întârziere în intervenția legislativă ar fi condus la un efect nedorit, chiar devastator asupra multor anchete și implicit asupra obiectivelor guvernului din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”, a spus Predoiu.

Porivit ministrului Justiției, nu în ultimul rând este vorba de o intervenție care vizează protecția cetățeanului, pentru că păstrarea cadrului legislativ consacrat combaterii infracționalității de toate tipurile și reprezintă o măsură prin care statul protejează siguranța cetățeanului.