Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) avertizează că dezbaterile publice despre justiție au intrat într-o zonă de polarizare periculoasă, în contextul reacțiilor generate de documentarul Recorder, și reclamă revenirea la dialog instituțional ca singură soluție pentru funcționarea statului de drept. Poziția este exprimată într-un comunicat adoptat de Consiliul UNBR, reunit în ședință la București în zilele de 12 și 13 decembrie 2025.
UNBR avertizează asupra radicalizării discursului public despre justiție
Potrivit UNBR, „discursul public despre justiție traversează o perioadă de polarizare care afectează capacitatea de a identifica soluții reale pentru sistemul judiciar și amenință percepția corectă asupra rolului justiției în stat”, iar „dezbaterile publice despre justiție au degenerat într-un climat construit pe poziții ireconciliabile”.
Uniunea subliniază că „statul nu poate funcționa fără justiție, iar justiția nu poate funcționa sub presiunea permanentă a unui discurs radical, care o contestă continuu, o personalizează și o transformă într-un câmp de bătălie publică”. În acest context, avocații avertizează că atunci „când spațiul public este ocupat de extreme, nu se mai caută soluții, ci adversari”, iar în locul dezbaterii raționale este promovată ideea unei „justiții stradale”, bazată pe judecăți sumare și verdicte publice.
Presiunea mediatică, incompatibilă cu statul de drept
UNBR atrage atenția că „substituirea mecanismelor legale cu presiunea mediatică sau cu verdictul emoțional este incompatibilă cu statul de drept”. În opinia Consiliului, orice disfuncționalități ale justiției trebuie analizate și corectate exclusiv prin „mecanismele proprii de corecție și responsabilizare, prevăzute de lege și de Constituție și care se află în interiorul puterii judecătorești”.
Documentul semnalează un „risc major” ca abordarea radicală a temelor legate de justiție să afecteze elemente esențiale ale acesteia, precum „echilibrul, ascultarea opiniilor argumentate ale factorilor responsabili, judecata lipsită de preconcepții, partizanat sau militantism”.
În același timp, UNBR arată că această atmosferă tensionată împinge în plan secund problemele structurale ale sistemului judiciar. Comunicatul enumeră subfinanțarea cronică a justiției, inclusiv a serviciilor de asistență judiciară, condițiile de lucru, „ignorarea funcției apărării” și instabilitatea legislativă, care generează „corecții succesive de constituționalitate, cu efect real și efectiv asupra procedurilor în curs” și care afectează previzibilitatea actului de justiție și încrederea publicului.
Dialogul instituțional, singura soluție
UNBR subliniază că aceste probleme „nu sunt noi, ci dimpotrivă, sunt acumulate în timp de zeci de ani”, iar responsabilitatea pentru cauzele și persistența lor este „împărțită între puterile statului”. În acest context, Uniunea reafirmă că „singura formulă viabilă pentru asigurarea funcționalității justiției este dialogul instituțional, desfășurat într-un cadru care să asigure exprimarea argumentată și documentată a viziunilor asupra problemelor justiției”.
Consiliul amintește că, din acest motiv, UNBR „a propus și a susținut constant Pactul pentru Justiție, ca platformă de dialog între instituțiile care exercită funcțiile statului (judecătorească, legislativă și executivă), profesiile juridice și societatea civilă” și își reafirmă disponibilitatea de a se implica în realizarea acestuia.
În final, UNBR lansează „un apel ferm la responsabilitate și echilibru în discursul public despre justiție și la revenirea la dezbaterea rațională”, subliniind că rămâne dedicată „misiunii esențiale a avocaturii de a promova și apăra drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului”. „Când justiția este delegitimată, drepturile fundamentale rămân fără garanții efective”, avertizează Uniunea.
Comunicatul integral
Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, reunit în ședință în zilele de 12 și 13 decembrie 2025 la București, constată că discursul public despre justiție traversează o perioadă de polarizare care afectează capacitatea de a identifica soluții reale pentru sistemul judiciar și amenință percepția corectă asupra rolului justiției în stat. Dezbaterile publice despre justiție au degenerat într-un climat construit pe poziții ireconciliabile.
Statul nu poate funcționa fără justiție, iar justiția nu poate funcționa sub presiunea permanentă a unui discurs radical, care o contestă continuu, o personalizează și o transformă într-un câmp de bătălie publică. Atunci când spațiul public este ocupat de extreme, nu se mai caută soluții, ci adversari, iar în locul dezbaterii raționale este promovată ideea unei „justiții stradale”, a judecății sumare și a verdictului public, care alimentează conflictele sociale și erodează încrederea în instituții.
Substituirea mecanismelor legale cu presiunea mediatică sau cu verdictul emoțional este incompatibilă cu statul de drept. Orice probleme semnalate în legătură cu funcționarea justiției trebuie analizate și rezolvate prin mecanismele proprii de corecție și responsabilizare, prevăzute de lege și de Constituție și care se află în interiorul puterii judecătorești.
UNBR semnalează riscul major ca abordarea radicală a temelor referitoare la justiție să conducă la afectarea elementelor esențiale ale acesteia, precum echilibrul, ascultarea opiniilor argumentate ale factorilor responsabili, judecata lipsită de preconcepții, partizanat sau militantism.
Această atmosferă așează în plan secund probleme profunde ale sistemului judiciar, precum subfinanțarea serviciului public al justiției, inclusiv a serviciilor de asistență judiciară, condițiile de lucru, ignorarea funcției apărării, instabilitatea legislativă, care determină corecții succesive de constituționalitate, cu efect real și efectiv asupra procedurilor în curs și care afectează previzibilitatea actului de justiție și erodează încrederea publicului în funcționarea sistemului judiciar. Problemele nu sunt noi, ci dimpotrivă, sunt acumulate în timp de zeci de ani, iar responsabilitatea asupra cauzelor și persistenței acestora este împărțită între puterile statului.
Uniunea Națională a Barourilor din România reafirmă că singura formulă viabilă pentru asigurarea funcționalității justiției este dialogul instituțional, desfășurat într-un cadru care să asigure exprimarea argumentată și documentată a viziunilor asupra problemelor justiției. Tocmai din acest motiv, UNBR a propus și a susținut constant Pactul pentru Justiție, ca platformă de dialog între instituțiile care exercită funcțiile statului (judecătorească, legislativă și executivă), profesiile juridice și societatea civilă și își afirmă disponibilitatea de a se implica în realizarea acestuia.
UNBR face un apel ferm la responsabilitate și echilibru în discursul public despre justiție și la revenirea la dezbaterea rațională.
UNBR rămâne dedicată misiunii esențiale a avocaturii de a promova şi apăra drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului. Când justiția este delegitimată, drepturile fundamentale rămân fără garanții efective!
Comentează