Premium
Avocatul Adrian Toni Neacșu a declarat, pentru MEDIAFAX, că decizia Curții Constituționale privind completurile specializate nu va produce absolut niciun efect pentru cei care au fost condamnați definitiv în momentul de față.
"Din punctul meu de vedere, așa cum am spus de mai multe ori, pentru cei care au fost condamnați definitiv, în momentul de față, decizia nu va produce absolut niciun efect. Deci pentru cei care au fost judecați în apel de completele de 5 și în momentul de față au o decizie definitivă pe care, eventual, și o execută această decizie a CCR e mult prea tardivă și nu va produce niciun efect", a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Toni Neacșu.
Solicitat să exemplifice un dosar, apărătorul a dat exemplul cauzei în care fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat defintiiv.
"Un dosar, este vorba de Liviu Dragnea. Până la urmă, problema aceasta a completelor de 3, a lipsei de specialitate a judecătorilor a fost invocată ca motiv de apel chiar în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat. Acolo nouă ni s-a respins acest motiv de apel și exact pe aceleași argumente a fost admis de CCR ca un conflict juridic de natură constituțională. Asta înseamnă, pe de o parte, că noi am avut dreptate și c, în mod normal acel motiv de apel trebuia admis de completul de 5, iar, pe de altă parte, mai înseamnă că pentru toți cei care executa în baza deciziei definitive a completului de 5, decizia CCR este mult prea tardivă și nu va produce niciun efect. Nu au la dispozitie niciun remediu procedural, nicio cale extraordinară de atac prin care să se poata anula hotărârea", a completat, pentru MEDIAFAX, avocatul.
Adrian Toni Neacșu a precizat că nu poate fi luată în considerare nici varianta unei contestații în anulare, așa cum au fost depuse după decizia CCR privind completurile de 5. "Nu, contestația în anulare vizează întotdeauna numai decizia instanței de apel, neregulile de la instanța de apel, ori noi am invocat nereguli în ceea ce privește compunerea instanței de fond, deci nu pot face contestație în anulare, iar revizuirea vizează doar situația în care se admite o excepție de neconstituționalitate, în propriul meu dosar, ceea ce iarăși nu e cazul pentru că vorbim de un conflict jurdic de natură constituțională. Acestea sunt singurele căi extraordinare pe care le poate face cineva care are decizie definitivă. Concluzia este că nu se aplică", a declarat apărătorul.
Întrebat care sunt dosarele importante care pot fi vizate de decizia CCR, Adrian Toni Neacșu a precizat: "Sunt vizate sau o să se aplice tuturor dosarelor care, în momentul de față, dosarele judecate la primă instanță de completele de 3 ale ÎCCJ. Deci toate dosarele în care nu s-a formulat apel, deci s-a dat o hotărâre, dar nu s-a formulat apel, toate dosarele care se află încă în judecata apelului, precum și toate dosarele care se află în momentul de față în judecata de fond la completurile de 3. Dacă se află în apel, se va admite apelul și se va trimite dosarul spre rejudecare unui complet legal constituit".
CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecție făcută de Florin Iordache.
Judecătorii CCR au precizat, în urma admiterii conflictului Parlament-ÎCCJ, că vor fi rejudecate de completuri specializate dosarele de la Înalta Curte, soluționate în prima instanță înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:
1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.
Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
