Premium
Rusia ar putea face presiuni asupra Serbiei pentru a submina Balcanii de Vest, avertizează liderii regionali. În paralel, Kosovo și Bosnia-Herțegovina îndeamnă liderii să „se implice mai activ și mai puternic” în regiune, relatează publicația britanică The Guardian.
Este probabil ca Rusia să-și extindă confruntarea cu Occidentul făcând presiuni asupra Serbiei să submineze independența Kosovo și a altor state din Balcanii de Vest, au avertizat liderii regionali în interviuri cu The Guardian. Ei au cerut, de asemenea, UE și NATO să-și accelereze abordarea cererilor de aderare din țările din Balcani și să consolideze apărarea împotriva interferenței Rusiei.
Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a avertizat că „este în interesul Federației Ruse să aibă noi câmpuri de luptă pentru că nu vor să se întoarcă la pace”. Președintele țării, Vjosa Osmani, a prezis că „Rusia, prin destabilizarea Balcanilor de Vest, va căuta să destabilizaze întreaga Europă” și a spus că Moscova folosește Serbia pentru a pune în pericol valorile democratice.
Vezi și: Rusia impune ‘no fly zone‘ în regiunea Donbass
Šefik Džaferović, membrul bosniac (musulman bosniac) al președinției tripartite a Bosniei-Herțegovinei, a avertizat că țara sa este deosebit de vulnerabilă la amestecul Rusiei, întrucât Milorad Dodik, membrul sârb al președinției care are legături strânse cu Kremlinul, amenință să se retragă. Participarea sârbilor bosniaci din armata națională, sistemul judiciar și sistemul fiscal – de fapt, rupând tratatul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului în 1995.
„Dodik încearcă să profite de faptul că atenția Occidentului este concentrată asupra Ucrainei”, a spus Džaferović pentru The Guardian. „El este încurajat în comportamentul său de Rusia, care este mereu dornică să arate că poate destabiliza partea moale a UE și a NATO. Guvernele occidentale ar trebui să ia în considerare acest lucru mult mai în serios și să se implice mai activ și mai puternic în Bosnia-Herțegovina și în întreaga regiune.” „Sunt zile negre pentru Europa și pentru întreaga lume. Asistăm la ceva oribil. Am văzut o groază similară aici, în Bosnia-Herțegovina, în anii 1990”, a spus Džaferović.
Osmani a spus că linișterea autocraților precum Vladimir Putin și a președintelui sârb, Alexsandar Vučić, s-a demonstrat că nu lucrează în Ucraina. Ea a avertizat: „Este probabil ca Rusia să folosească fie Țările Baltice, fie Balcanii de Vest – sau ambele – pentru a ridica tensiunile și a extinde criza la nivel internațional”.
Vezi și: Rusia intră puternic la Odesa: bombardamente în această dimineață
Kurti a spus: „Mă tem că, cu cât războiul durează mai mult în Ucraina, cu atât sunt mai mari șansele de răspândire în Balcanii de Vest. Și asta pentru că este în interesul Federației Ruse să aibă noi câmpuri de luptă.” „Putin încă consideră că intervenția NATO în Kosovo este cel mai important eveniment internațional recent,” a spus Kurti. „El vrea ca statul Kosovo să eșueze pentru a arăta că succesul NATO a fost temporar, la fel ca în Irak și Afganistan”.
Declarațiile lor au venit în momentul în care ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a început un tur al Balcanilor de Vest, inclusiv Kosovo și Serbia, spunând că este hotărâtă să transmită un mesaj că Europa nu va lăsa regiunea să cadă sub influența Rusiei.
Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru, care sunt deja membre NATO, și-au dublat toate apelurile pentru a se face progrese serioase în ceea ce privește cererile blocate de aderare la UE.
Kosovo solicită, de asemenea, să adere la Consiliul Europei – din care Rusia a demisionat. Osmani a spus: „Tot ceea ce vedem în Ucraina ne aduce în minte amintiri despre prețul mare pe care a trebuit să-l plătim pentru a ne atinge libertatea. Deci putem fi o țară mică, dar sperăm că avem o voce mare pentru a spune că nu există un preț prea mare pentru a apăra democrația.”
Kurti și Osmani, membri ai diferitelor partide, dar parteneri în Guvern, se confruntă cu un obstacol deosebit, deoarece cinci țări UE nu recunosc încă Kosovo.
Kosovo și-a declarat independența în 2008, la aproape un deceniu după o luptă sângeroasă de eliberare în care forțele aeriene NATO au bombardat Belgradul, în timp ce alianța s-a apropiat de o confruntare directă cu Rusia – ceva ce nu a fost pregătit să facă în Ucraina.
Serbia, ea însăși un aspirant la aderarea la UE, efectuează un act delicat de echilibrare între aspirațiile sale europene și legăturile culturale și politice strânse cu Rusia. La începutul acestei luni, mii de oameni au fluturat steaguri rusești și imagini cu Putin la o demonstrație pro-Moscova după invazia Ucrainei.
Vučić a subliniat în mod repetat că țara a votat împotriva Rusiei la votul cheie recent de la adunarea generală a ONU, mai degrabă decât să o susțină.
Vezi și: Ce prevestește ‘calmul’ lui Vladimir Putin (analiză)
Osmani a subliniat: „Belgradul este singurul loc din Europa cu proteste pro-Putin, politicienii spunând că sprijină agresiunea. Sunt singura țară din Europa care nu s-a aliniat la sancțiunile UE. Dimpotrivă – au crescut numărul de zboruri de la Belgrad către Rusia.”
Kurti a spus: „Neutralitatea este de partea agresorului. Este cel mai indecent lucru pe care îl poți face. Nu poți fi neutru între pompier și pompier.”
