Banca Naţională a Serbiei a cumpărat nouă tone de aur în luna octombrie, majorându-şi rezervele de metal preţios aşa cum a cerut anterior preşedintele Aleksandar Vucic, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Prin aceste achiziţii, Serbia urmează exemplul Ungariei şi Poloniei, ţări care şi-au majorat rezervele de aur în 2018 pentru a crea un zid de protecţie împotriva crizei. Guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei, Jorgovanka Tabakovic, a precizat că în urma achiziţiilor făcute în perioada 9-11 octombrie, ponderea aurului în rezervele totale a urcat la 10%.
"Am finalizat achiziţiile de aur şi Serbia este mai sigură astăzi cu 30,4 tone de aur în valoare de aproximativ 1,3 miliarde euro. Pentru moment nu avem intenţia de a face noi achiziţii", a declarat joi Jorgovanka Tabakovic. Aceasta a precizat că banca centrală a plătit 395 milioane de euro pentru cele nouă tone de aur, sau 1.503 dolari pentru o uncie.
Declaraţiile guvernatorului vin după ce Banca Naţională a Serbiei şi-a revizuit în sus prognozele de creştere economică pentru 2019, de la 3,5% până la 3,6%, ca urmare a îmbunătăţirii cererii interne care a contracarat tendinţa de încetinire înregistrată în majoritatea statelor din Uniunea Europeană.
Deşi unii economişti au speculat că banca centrală a Serbiei ar putea modifica parametrii pe baza cărora urmăreşte şi controlează oferta de bani, Jorgovanka Tabakovic a spus că Banca Naţională a Serbiei nu îşi va modifica ţinta de inflaţie, care va rămâne la 3% plus/minus 1,5 puncte procentuale până în luna decembrie 2021. "Nu se pune problema unei alegeri între scăderea inflaţiei în interiorul ţintei şi stabilitatea cursului de schimb, care este baza stabilităţii pentru investiţii şi predictibilitate pentru mediul de afaceri", a spus Tabakovic.
Potrivit guvernatorului, ţinta de inflaţie contează, iar banca centrală se aşteaptă ca inflaţia să revină în limitele bandei de variaţie până în luna aprilie sau mai a anului următor.