Majorările din vară ale TVA și accizelor au dus inflația aproape de 10%, aducând noi scumpiri și punând presiune pe economie, în timp ce consumul și salariile reale slăbesc. Banca Națională se așteaptă la o perioadă cu puternice turbulențe, cu o creștere a prețurilor și arată că toate acesta nu țin neapărat de eliminarea plafonării la facturile pentru energie.
Raportul publicat joi de Banca Națională (BNR) arată că valul de scumpiri care a început în august a fost determinat în mod clar de creșterea taxelor din vară: „Rata anuală a inflației a continuat să urce în luna august, până la 9,85 la sută, în principal ca urmare a implementării modificărilor fiscale în vigoare de la începutul lunii”. BNR subliniază că „creșterea cotelor TVA și a accizelor s-a reflectat în scumpiri generalizate la nivelul majorității segmentelor care compun coșul de consum”.
Prețurile cresc și fără scumpiri la energie
Impactul noilor taxe a fost puternic. Banca Națională estimează că aproape 85% din creșterea TVA și a accizelor s-a regăsit rapid în prețurile plătite de consumatori, adăugând aproape două puncte procentuale la inflația totală.
Raportul mai arată că și inflația de bază – adică scumpirile care nu țin de energie, alimente sau alte prețuri instabile – a crescut până la 7,9%, semn că prețurile vor continua să urce și în sectoarele unde de obicei schimbările sunt mai lente. Este vorba despre scumpiri de fond, determinate de creșterea costurilor interne, precum salariile, chiriile, serviciile și prețurile produselor procesate. Potrivit BNR, această evoluție reflectă „transferul în prețuri al creșterii taxelor indirecte și menținerea costurilor interne ridicate, inclusiv cele salariale”.
Scăderea consumului trage economia în jos
Pe lângă efectele fiscale, BNR arată că activitatea economică a început să slăbească vizibil în august. Producția industrială a scăzut cu 2% față de luna iulie, marcând a patra lună consecutivă de contracție. Și consumul populației s-a redus cu aproape 4% în termeni reali, pe fondul scăderii salariului net real cu 5% față de august 2024.
Chiar și în aceste condiții, costurile continuă să crească, mai ales pe piața muncii. Salariile din sectorul privat au fost, în august, cu 8,6% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut, iar cele din sectorul public au rămas aproape neschimbate.
Soluția BNR pentru a opri scumpirile: dobânda ridicată
Deși banca centrală a păstrat dobânda la 6,5%, raportul arată că prețurile ar putea continua să crească în următoarele luni. BNR explică faptul că această tendință este menținută de costurile tot mai mari cu salariile și cu producția, care se reflectă treptat în prețurile de la raft.
Prognoza actualizată este una pesimistă. BNR se așteaptă ca inflația să atingă un vârf de 9,2% în septembrie și să scadă doar ușor, până la 8,8%, la sfârșitul anului, aproape dublu față de estimarea anterioară de 4,6%. Pe termen mai lung, banca estimează o revenire lentă spre 3%, abia la finalul lui 2026.
Pentru a limita efectele scumpirilor, instituția anunță că va menține o politică monetară prudentă, adică va păstra dobânzile la un nivel suficient de ridicat încât să țină sub control cererea și să readucă inflația treptat spre ținta de 2,5%. Când dobânzile sunt mai mari, creditarea devine mai scumpă, oamenii și companiile împrumută mai puțin, cumpără mai puțin, iar cererea de bunuri și servicii scade. Asta ajută la răcirea inflației, pentru că prețurile cresc mai greu atunci când lumea consumă mai puțin.
Absorție lentă a fondurilor europene
În ceea ce privește fondurile europene, oficialii BNR avertizează asupra ritmului lent de absorbție și că dificultățile administrative din implementarea proiectelor reprezintă un risc major pentru economie. O utilizare eficientă a acestor bani este, potrivit raportului, „crucială pentru relansarea investițiilor și pentru crearea de locuri de muncă durabile”, astfel încât să compenseze efectele politicilor de austeritate și să mențină economia pe creștere.
Probleme acasă, pericole din afară
Pe lângă problemele interne, BNR atrage atenția și asupra riscurilor venite din afara țării. Raportul menționează conflictele armate, instabilitatea geopolitică și tensiunile comerciale care pot afecta economia României: „Incertitudini și riscuri însemnate la adresa economiei continuă să vină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar și ale tensiunilor comerciale globale”.
BNR semnalează și o ușoară depreciere a leului față de euro, însă în limite controlate. În schimb, reprezentanții instituției atrag atenția asupra deficitului extern, care, deși s-a redus ușor, rămâne ridicat și continuă să fie una dintre principalele vulnerabilități ale economiei.
Comentează