Premium
Banca Transilvania și-a actualizat prognozele, care indică perspective de decelerare pentru ritmul anual de creștere economică de la 5,9% în 2021 la 3,2% în 2022, pe fondul temperării consumului privat (principala componentă a PIB), de la 7,9% an/an la 3,7% an/an.
O analiză semnată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, arată că evoluția este determinată de intensificarea presiunilor inflaționiste (cu implicații nefavorabile pentru venitul real disponibil al populației) și de incertitudinea indusă de evenimentele din Ucraina și consecințele acestora, conform Mediafax.
Pe de altă parte, banca se așteaptă la accelerarea investițiilor productive în economie, de la 2,3% an/an în 2021 la 4,7% an/an în 2022, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanțare și implementării programelor Uniunii Europene, într-un context de forță majoră, dată fiind situația din Ucraina (care ar putea determina unele companii să descopere oportunitățile de a dezvolta planuri de investiții în România).
În acest scenariu consumul public ar putea accelera de la 0,4% an/an în 2021 la 3,7% an/an în 2022, ca urmare a perspectivelor de implementare a programelor UE.
La nivelul cererii externe nete analistul se așteaptă la majorarea exporturilor și importurilor totale cu 5% an/an, respectiv cu 6% an/an în 2022.
Ritmul anual de creștere economică ar putea accelera la 4,3% în 2023 și 4,5% în 2024, pe fondul continuării ciclului investițional post-pandemie, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB-ului.
Astfel, investițiile productive s-ar putea majora cu dinamici anuale de 4,1% în 2023, respectiv 5,5% în 2024, evoluție puternic influențată de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de implementarea programelor Uniunii Europene.
Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) ne așteptăm la creștere cu dinamici anuale de 5,6% în 2023 și 5,0% în 2024, determinată de convergența veniturilor spre media europeană, decelerarea presiunilor inflaționiste și nivelul
accesibil al costurilor reale de finanțare.
În acest scenariu consumul public s-ar putea majora cu un ritm anual de 4,3% în 2023 și 2024, evoluție susținută de implementarea programelor Uniunii Europene.
La nivelul cererii externe nete prognozăm creșterea exporturilor și importurilor totale (bunuri și servicii) cu ritmuri medii anuale de 6,3% și 6,9% în perioada 2023-2024.
Analiza instituției bancare avertizează asupra gradului ridicat de incertitudine asociat prognozelor macroeconomice, în contextul modificărilor structurale la nivel mondial (deglobalizare) și semnalelor de reconfigurare pentru arhitectura monetar-financiară
internațională (mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina). Pe de altă parte, piețele financiare internaționale au înregistrat o ameliorare a climatului în perioada recentă, ceea ce exprimă premise de continuare a ciclului investițional post-pandemie în sfera economiei reale pe termen scurt. Analiza mai arată că investitorii străini continuă să fie optimiști cu privire la potențialul economiei interne (fluxuri în majorare cu peste 10% an/an în perioada ianuarie – februarie), aspect influențat de structura solidă de rezistență a economiei.
