Premium
Băncile vor trebui să obțină, în relația cu o persoană fizică, informații privind datele acestuia, fondurile, precum și despre potențialii beneficiari, arată proiectul Regulamentului privind prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, pus în dezbatere de BNR, informează Mediafax.
Banca va trebui să colecteze numele prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul, data și locul nașterii, codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar, adresa la care locuiește clientul, cetățenia, ocupația și, după caz, numele angajatorului ori natura activității proprii, numărul de telefon, fax, adresa de poștă electronică, dacă există, scopul și natura relației de afaceri, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relației de afaceri, informații referitoare la beneficiarul real, dacă este diferit de client, respectiv numele și prenumele, data nașterii, seria și numărul actului de identitate și informații din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia, încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.
(2) La efectuarea tranzacțiilor ocazionale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. …, instituțiile obțin informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - e), lit. j) și cele de la lit. k).
În situația în care un client persoană fizică este reprezentat în relația cu instituția de o altă persoană, care acționează ca reprezentant legal, împuternicit, curator, tutore sau în orice altă calitate, instituția trebuie să obțină și să verifice și informațiile și documentele corespunzătoare cu privire la identitatea reprezentantului, precum și, după caz, cele referitoare la natura și limitele împuternicirii.
În relația cu o persoană juridică, banca trebuie să colecteze cel puțin informații privind: a) denumirea; b) forma juridică; c) codul de identificare fiscală și/sau numărul de înregistrare de la registrul comerțului sau informația echivalentă pentru persoanele juridice străine; d) sediul social și, dacă este cazul, sediul unde se situează centrul de conducere și de gestiune a activității statutare; e) numărul de telefon, fax, adresa de poștă electronică, după caz; f) tipul și natura activității desfășurate; g) identitatea persoanelor care sunt împuternicite să reprezinte clientul în relație cu instituția sau, în absența unor astfel de persoane, identitatea persoanelor investite cu competența de a conduce și reprezenta clientul, precum și puterile acestora de angajare a entității; h) scopul și natura relației de afaceri; i) informații referitoare la beneficiarul real, respectiv numele și prenumele, data nașterii, seria și numărul actului de identitate și informații din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia; j) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.
Instituțiile vor verifica identitatea clienților pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obținut pe cale ilicită sub un nume fals, cum sunt documentele de identitate care includ o fotografie a titularului, emise de o autoritate oficială sau, după caz, documentele emise de registrul comerțului sau o structură echivalentă din care rezultă existența legală a persoanei juridice sau entității fără personalitate juridică ori prin mijloacele de identificare electronică.
Citește și: Până la urmă a reușit: Viorel Ştefan a fost numit membru al Curţii de Conturi Europene de către Consiliul UE
Proiectul „Regulamentului privind prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului” propune adaptarea prevederilor din Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului la cerințele din noua directivă în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului - Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.
Proiectul de regulament vizează, în linie cu competențele Băncii Naționale a României atribuite potrivit proiectului de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reglementarea cerințelor referitoare la realizarea și actualizarea de către instituțiile supravegheate de banca centrală a evaluării de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului și a metodologiei aferente, politica instituțională pentru administrarea și diminuarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului, normele de cunoaștere a clientelei, specificitățile sectoriale referitoare la măsurile de cunoaștere a clientelei, regimul terțelor părți utilizate pentru identificarea clientelei, cadrul de administrare și personal, măsuri de control și supraveghere.
