Premium
Băncile tradiționale trebuie să-și reconsidere strategiile pentru a face față competiției din partea finanțatorilor non-bancari, arată un studiu PwC.
Rolul principal al băncilor tradiționale de a finanța economia este tot mai amenințat de către furnizorii alternativi de capital (instituții nefinanciare), conform raportului „Securing your tomorrow, today. The future of financial services” realizat de PwC la nivel global, potrivit mediafax.ro.
Citește și: Blat PSD-PNL? Fina unui baron social-democrat, readusă de Nelu Tătaru la Ministerul Sănătății
Studiul estimează că în perioada post pandemie contribuția acestor jucători netradiționali va crește, după ce, în ultima decadă, am asistat la o inversare a trendurilor.
Un aspect important de semnalat este faptul că împrumuturile în dolari acordate de către instituțiile nefinanciare au depășit ritmul de creștere al creditorilor tradiționali. Astfel, finanțarea oferită de instituții nefinanciare a înregistrat o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 2,3%, semnificativ mai mare decât cea înregistrată de instituțiile de creditare tradiționale, de 0,6%. În 2019, instituțiile nefinanciare - inclusiv fondurile private de capital și fondurile suverane - au acordat împrumuturi în valoare de 41 de miliarde de dolari, comparativ cu 38 de miliarde de dolari acordate de creditorii tradiționali.
Întrucât așteptările consumatorilor se schimbă, băncile vor fi nevoite să-și îmbunătățească nivelul serviciilor atât în ceea ce privește condițiile și serviciile de creditare, cât și soluțiile de consiliere și asistență, similar cu cele oferite de jucători netradiționali. Coroborat cu faptul că este probabilă o scădere a activelor ca urmare a pandemiei care poate limita capacitatea de creditare a băncilor, în special în Europa, vom vedea o accelerare a creditării din surse alternative. Sursele netradiționale de finanțare, cum ar fi fondurile private de investiții, fondurile suverane de investiții, fondurile de credit și guvernele, vor fi astfel nevoite să acopere această breșă și să finanțeze recuperarea după criza sanitară și consecințele acesteia.
Citește și: Avem dovada! Florian Coldea este profesor colaborator la SNSPA! Tot în cadrul instituției lucrează și soția sa .
„Deși industria serviciilor financiare s-a descurcat bine în condițiile pandemiei, probabil că va fi cel mai puternic afectată de efectele de ordin secund. Pierderea locurilor de muncă, închiderea afacerilor, creșterea datoriei și volatilitatea pe piețe din cauza pandemiei și a efectelor sale împreună cu ratele scăzute ale dobânzilor vor fi resimțite negativ în întreaga economie reală în anii următori. Provocarea pentru industria serviciilor financiare constă în modul în care este capabilă să navigheze în acest mediu dificil, echilibrând în același timp reducerea costurilor și investițiile”, a arătat Diana Coroabă, partener și liderul Departamentului de Servicii Financiare PwC România.
De asemenea, efectul cumulat al faptului că în Europa, nivelul ratelor de dobânda este aproape de zero și al aportului crescut în finanțare al jucătorilor exclusiv digitali va pune presiune și mai mare pe marjele produselor bancare, accelerând necesitatea digitalizării rapide, eficientizării costurilor și creșterii reale de productivitate. Potrivit raportului, instituțiile financiare tradiționale vor trebui să reducă costurile cu 25-50% în următorii trei până la cinci ani pentru se menține eficiente și relevante.
„Creșterea numărului de furnizori alternativi de capital și impactul COVID-19 asupra creditorilor tradiționali au evidențiat modul în care vor evolua diferitele modele de finanțare în viitor și pun sub semnul întrebării rolul unei bănci ca furnizor de capital. Această schimbare va avea un impact semnificativ asupra modelului lor de afaceri și, în aceste condiții, se prefigurează o serie de acțiuni ce trebuie luate în calcul de bănci pentru a rămâne competitive: restructurări, creșterea ponderii veniturilor din comisioane, reducerea costurilor, digitalizarea și remodelarea portofoliului, adoptarea cloud și utilizarea tehnologiilor emergente și consolidarea poziției prin M&A”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.
Citește și: Atenționare de ultimă oră! Cum a fost răsturnată declarația lui Raed Arafat
Astfel, instituțiile de servicii financiare trebuie să ia în considerare următoarele tendințe macro pentru a planifica viitorul:
● Presiunea pe ratele dobânzilor va continua să afecteze puternic marjele și modelele de business.
● Recesiunea cauzată de COVID-19 și deprecierea activelor vor reduce toleranța la risc a băncilor, diminuând astfel capacitatea de a sprijini economia reală pe măsură ce intră în etapa de redresare în anul următor.
● Furnizorii alternativi de capital urmează să devină o parte și mai importantă a sistemului financiar global.
● COVID-19 nu va întârzia, ci mai degrabă va accelera implementarea măsurilor de reglementare actuale și planificate în multe țări și regiuni.
● Continuarea globalizării va alinia în continuare dimensiunea instituțiilor financiare la PIB-ul țărilor lor de origine, în timp ce delocalizarea continuă va crește riscul operațional în întreaga industrie.
● Firmele se confruntă cu presiuni continue pentru a crește productivitatea prin digitalizarea business-ului și a forței de muncă.
● Tranziția către o industrie a serviciilor financiare bazate pe platforme și ecosisteme va crea un nou val de perturbare și dezintermediere.
