DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

BANI pentru lumea culturală: Lucian Romașcanu a dat DETALII despre măsurile pregătite de guvern

Inquam Photos/ Octav Ganea
Lucian Romascanu

Lucian Romaşcanu, care a revenit în funcţia de ministru al Culturii după aproximativ patru ani, a declarat miercuri că este foarte posibil ca în luna ianuarie să fie prezentat public Codul Patrimoniului, dar şi că, începând de anul viitor, cei din comunitatea culturalo-artistică vor putea aplica pentru ajutor financiar din schema anunţată în urmă cu câteva luni.

„Sper să reuşim să facem pe măsura aşteptărilor comunităţii”, a spus el într-o conferinţă de presă la care a prezentat priorităţile sale la preluarea mandatului. „Nu mă voi resemna şi voi acţiona cu toată energia de care sunt capabil şi cu influenţa pe care o am în Guvern”.

Odată cu această afirmaţie el a trecut în revistă priorităţile, neschimbate de la prezentarea făcută de ministru în faţa comisiilor parlamentare de specialitate în urmă cu două săptămâni: alocarea bugetară de 0,1% din PIB şi punerea în vigoare a schemei de ajutor pentru comunitatea culturală.

Timişoara - Capitală Europeană a Culturii, proiect în cazul căruia a făcut din nou apel la autorităţile locale să se implice mai mult, a fost adus iar în discuţie, şi mai multe proiecte legislative, despre care a spus că se află în lucru. La fel şi stabilirea unei noi conduceri pentru Festivalul „George Enescu”.

Romaşcanu, care a vehiculat numele lui Ioan Hollender şi la prezentarea făcută în faţa comisiilor parlamentare de specialitate, a spus că miercuri va avea o întâlnire „de curtoazie” cu acesta, dar a evitat să înainteze nume privind ocupanţii funcţiilor de director artistic şi director general al festivalului. Un proiect care îi pare „o idee foarte bună” lui Lucian Romaşcanu este „Oraş Cultural în România”, cum l-a numit, ca o paralelă la Capitala Europeană a Culturii, iar acesta „ar pune administraţiile locale în concurenţă”, pentru că unii primari se mobilizează şi este evident cum comunităţile cresc, însă alţii nu îşi dau interesul.

Restaurarea patrimoniului

Programul Naţional de Restaurare, a menţionat ministrul, este „gestionat foarte prost de Institutul Naţional al Patrimoniului”. PNR avea în 2017 aproximativ 22 de milioane de lei, iar anul acesta a ajuns la 3 milioane de lei, „din cauza execuţiei foarte proaste”.

„Acest lucru trebuie spus public şi înţeles de toată lumea. Pot înţelege - Ministerul Culturii este acum ministerul cu structurile cel mai prost plătite din tot aparatul guvernamental din România şi acest lucru trebuie corectat - dar, dincolo de acest lucru, dacă te angajezi să faci un lucru trebuie să îl faci”, a subliniat el. „Proiecte sunt, necesar există. Patrimoniul românesc cultural strigă după bani şi INP trebuie să fie în măsură să îi aloce unde e nevoie”, a concluzionat el.

Un acord-cadrul de împrumut de 216 milioane de euro cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cuprinde mai multe proiecte, însă cel mai important este refacerea Muzeului Naţional de Istorie a României, unde vor fi investiţi mai mult de 100 de milioane de euro.

„Este un muzeu văduvit de investiţii ani buni, un muzeu care a trebuit să se bată în instanţă pentru a reuşi să obţină un proiect aşa cum a fost în caietul de sarcini. Caiet de sarcini viciat. MNIR a câştigat într-un final, dar timpul s-a pierdut, banii din acordul precedent s-au pierdut. Vom avea peste 100 de milioane de euro pentru Muzeul de Istorie. Sperăm ca în februarie lucrurile să fie clarificate, să putem trece la o selecţie de oferte pentru proiectul arhitectural, apoi să trecem la construcţie şi în 5 ani să avem muzeul cu tot cu dotările necesare, banii fiind prinşi şi pentru acest lucru în acordul de împrumut”.

În ceea ce priveşte legislaţia, ministrul a spus: „Ne angajăm să venim foarte repede în spaţiul public cu Codul Patrimoniului, poate chiar în ianuarie. Azi-mâine, îl vom pune în discuţia colegilor din cadrul Ministerului Culturii pentru ultimele adăugiri. Ne voi uita iar pe el, iar în ianuarie sper să îl facem public”.

Muzeul Ororilor Comunismului să devină Muzeul Comunismului

Un punct de discuţie l-a reprezentat şi Muzeul Ororilor Comunismului, titulatură ce îl nemulţumesc pe Romaşcanu, care vrea să devină Muzeul Comunismului. El a precizat că a fost identificat un loc în centrul Bucureştiului şi că fortul de la Jilava ar trebui să fie o anexă a muzeului.

Din nou la preluarea unui mandat de ministru al Culturii a fost menţionată problema lipsei sălilor de spectacole. Deşi reabilitarea celor existente şi construcţia unora noi apar în toate programele de guvernare, discuţiile continuă fără a fi realizat ceva concret.

Senatorul Lucian Romaşcanu, care a deţinut funcţia de ministru al Culturii în Guvernul lui Mihai Tudose (iunie 2017 - ianuarie 2018), declara în urmă cu două săptămâni, în Parlament: „Nu pot decât să îmi doresc un mandat cât de cât lung, dar politica este peste dorinţele noastre, pentru că sunt lucruri de făcut şi chiar dacă nu există o contiuitate în mandatele individuale, eu sper să preiau din ceea ce s-a întâmplat bine, cu viziune, până acum şi să ducem mai departe, astfel ca următorul (ministru, n.r.) care va veni, indiferent cât de scurt îmi va fi mie mandatul, să să aibă nişte direcţii pe care să le urmeze”.

Miercuri, el a subliniat din nou problema majoră la Cultură - aceea a lipsei de continuitate. În ultimele trei decenii, Romaşcanu este al 28-lea ministru şi deţine acum al 30-lea mandat la Ministerul Culturii.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.