„Banii de film” NU au rămas pe platou: cum au ajuns bancnotele false „PROP COPY” în portofelele românilor

Autor: Florin Pușcaș

Publicat: 10-10-2025 21:02

Article thumbnail

Sursă foto: IGPR

Poliția: intervenție preventivă într-un dosar cu „bani de film” folosiți în lumea reală

Poliția Română a reacționat la valul de ironii stârnite de capturarea unui transport masiv de bancnote inscripționate „prop copy”, explicând că, deși aceste cupiuri sunt vândute ca recuzită, comanditarii nu intenționau să joace într-un film, ci să le „introducă în scenariu” altundeva: în circuitul cotidian al plăților. „Știm că pare amuzant la prima vedere, dar exact așa încep multe tentative de înșelăciune: cu ceva ce pare inofensiv”, arată instituția, subliniind că obiectivul a fost prevenirea producerii de victime.

În aceeași notă, Poliția insistă că operațiunea nu a fost „spectaculoasă”, ci gândită să blocheze din timp riscurile și să oprească rapid fluxuri de cupiuri care pot păcăli persoane neavizate în tranzacții rapide sau în contexte cu verificări sumare. Mesajul public a fost explicit: „Mai bine să fim ironizați pentru că am acționat la timp, decât să regretăm că n-am făcut-o.”

Contextul operațional include acțiuni coordonate cu parteneri europeni și verificări țintite ale coletelor care conțin tipărituri cu design apropiat de grafica bancnotelor autentice. Autoritățile transmit că astfel de „replici” sunt produse și comercializate facil, iar traseul lor poate ajunge rapid din spații online sau magazine de profil direct pe tejghele, în piețe sau la puncte comerciale mici, acolo unde filtrul de control este minimal.

Bancnote de recuzită, folosite ca bani

Potrivit informațiilor obținute pe surse, Banca Centrală Europeană încadrează asemenea cupiuri în categoria de contrafaceri „altered design”, un tip de fals european codificat, utilizat pentru imitații ce apelează la o grafică, texte și cromatică similare bancnotelor reale. Diferențele există, dar pot fi ușor ratate de persoane fizice fără pregătire sau în situații de presiune, mai ales când tranzacțiile se petrec pe repede-înainte.

Această plasare în zona „altered design” explică insistența autorităților pe caracterul preventiv al intervențiilor: materialul respectiv nu este o simplă jucărie de platou, ci un suport care, odată scos din contextul propriu, riscă să devină instrument de înșelăciune. În practică, notațiile „prop copy” ori mențiuni similare pot trece neobservate sau pot fi acoperite parțial de uzură, pliuri, lumină slabă ori de lipsa unui control elementar cu lampa UV.

Poliția a mai transmis un mesaj către public, solicitând vigilență și sesizarea situațiilor suspecte. „Mulțumim celor care aleg să fie atenți și să ne semnaleze”, a arătat instituția, adăugând un misterios „P.S.: Așteptați finalul”, semn că investigațiile sunt în desfășurare și pot urma anunțuri suplimentare privind eventuale conexiuni, rute și responsabili.

Caz testat în Olt

Un exemplu recent arată că, dincolo de eticheta de recuzită, bancnotele au ajuns deja să circule ca bani. Pe 7 septembrie 2025, polițiștii specializați în combaterea criminalității din Olt au fost sesizați că, în comuna Coteana, un minor de 16 ani a plasat 20 de bancnote de 50 de euro, inscripționate „PROP COPY”, la o societate comercială, primind în schimb 4.800 de lei. Fapta nu a fost o simplă tentativă, ci un schimb consumat, cu prejudiciu concret.

Plasatorul a fost identificat, iar verificările au indicat că a procurat cupiurile de la un magazin din Slatina. Lanțul de distribuție a fost astfel legat de o sursă locală, ceea ce confirmă că asemenea produse nu circulă exclusiv în mediul online și că, odată intrate în stocurile unor comercianți, pot fi cumpărate și folosite rapid pentru tranzacții în numerar.

În continuarea perchezițiilor și controalelor la două magazine din municipiul Slatina, polițiștii au identificat și ridicat 2.100 de bancnote de 100 de dolari americani, precum și 1.597 de bancnote în cupiuri de 500, 200, 100 și 50 de euro, cu o valoare nominală totală, consemnată pentru euro, de 274.400 de euro. Cantitățile indică existența unui flux semnificativ de astfel de materiale la nivel de retail, cu potențial de a alimenta rapid multiple plasări pe teritoriul țării.

Cadru european și încadrare juridică

În plan european, practica a fost semnalată și cartografiată prin codificarea „altered design”, tocmai pentru că designul apropiat de cel autentic este capabil să inducă în eroare persoane fizice. De la distanță sau la o inspecție superficială, cupiurile pot mima suficient de bine moneda reală încât să treacă de un control minimal, mai ales în absența unor dispozitive de verificare și a unei minime instruiri.

Din perspectivă juridică, elementul central este intenția și rezultatul: folosirea cu știință a unor astfel de cupiuri în tranzacții, pentru a obține foloase patrimoniale, intră în sfera infracțiunilor privind falsul în monedă și înșelăciunea. Eticheta „de recuzită” nu exonerează comportamentele frauduloase atunci când materialul este împins, deliberat, în circuitul economic real.

Ancheta în curs vizează atât traseul mărfurilor, cât și responsabilități pe verigile lanțului — de la producție și import până la distribuție, expunere la vânzare și utilizare efectivă în plăți. Autoritățile urmăresc să stabilească dacă există coordonare, rețele de plasare, beneficiari finali și posibile conexiuni cu cazuri similare din alte state, în contextul cooperării cu structuri europene.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri