Barcelona este indignată că, după mai bine de şase luni de la lansarea planului de primire a refugiaţilor de război, nimeni n-a sosit încă, deşi totul este gata, iar unii ar vrea chiar să negocieze direct cu Grecia şi Italia, ocolind Madridul, relatează vineri într-un comentariu AFP. ''Suntem furioşi. Oraşul este pregătit tehnic, toate serviciile sunt la punct, cetăţenia îi aşteaptă cu braţele deschise. Dar ei nu sosesc'', a declarat pentru AFP Ada Colau, primăriţa Barcelonei din iunie 2015 şi fostă militantă împotriva expulzărilor.
În timp ce ţările din Uniunea Europeană se aflau joi în dispută la Bruxelles pe tema crizei migranţilor, primăriţa Barcelonei, al doilea oraş ca mărime al Spaniei, şi-a prezentat planul ''Barcelona Ciudad Refugio''. Când Ada Colau evoca în august 2015 acest proiect, pe adresa de mail prevăzută pentru aceasta au sosit sute de mesaje de la cetăţeni gata să coopereze. Şi alte oraşe spaniole i-au urmat exemplul şi presiunea opiniei publice a determinat guvernul lui Mariano Rajoy (conservator) să dea dovadă de mai multă generozitate acceptând să primească 17.680 de persoane, şi nu 2.749, cum era prevăzut iniţial.
''Dar, de atunci, doar 18 refugiaţi au sosit, un număr ridicol'', în întreaga Spanie, a afirmat Pascale Coissard, purtător de cuvânt al Comisiei de ajutor pentru refugiaţi în Catalonia (nord-est). În ultimele luni, serviciile de primire au fost întărite pentru a permite primirea unei părţi dintre refugiaţi - peste un milion în acest stadiu - care au ajuns în Uniunea Europeană, provenind din Siria, Irak, Afganistan şi Eritreea.
Comisia de ajutor şi-a sporit de patru ori disponibilităţile de cazare - de la 10 la 41 de persoane - şi va dispune rapid de 50 de locuri suplimentare. Ea şi-a întărit, de asemenea, serviciul medical şi de asistenţă psihologică şi oferă pregătire municipalităţilor din regiune pentru primirea de populaţii aflate în necaz. Crucea Roşie din Catalonia recrutează, de asemenea, asistenţi sociali, interpreţi, consilieri în materie de locuri de muncă. Ea dispune, printre altele, de trei clădiri pentru cazarea de urgenţă a unor persoane. ''Suntem gata. Nu mai trebuie decât să mobilizăm ultimele resurse care vor fi puse la dispoziţie când sosirea refugiaţilor va fi iminentă'', a explicat Oscar Barbero, însărcinat cu intervenţia socială pentru Crucea Roşie regională, precizând că nu se ştie când vor veni refugiaţii şi nici câţi vor fi. ''Guvernul nu ne oferă nici cea mai mică informaţie'', a acuzat Ignasi Cabol, coordonator al planului ''Barcelona Ciudad Refugio'', prevăzut cu un buget de 10,5 milioane de euro. ''Răspunsul Europei este disperat de lent'', a adăugat Pascale Coissard. Din cei circa 160.000 de solicitanţi de azil identificaţi în vara lui 2015, care urmau să fie reorientaţi către diferite ţări ale Europei, doar 600 au fost trimişi şi acţiunile de închidere a frontierelor se înmulţesc în Europa. ''Imaginile cu copii înecaţi în fiecare săptămână pun în cauză direct sensul proiectului european'', a estimat Ada Colau.
Pentru a face presiune asupra instituţiilor comunitare, Barcelona încearcă de mai multe luni să mobilizeze alte oraşe, îndeosebi prin intermediul unor asociaţii municipale europene, precum Eurocities sau Metropolis. Sunt pe cale de finalizare convenţii de cooperare cu oraşe depăşite de situaţie, precum Lesbos în Grecia şi Lampedusa în Italia, cărora li s-a propus sprijin tehnic. ''Dar va veni un moment când oraşele se vor sătura să mai aştepte'', a declarat Cabol, evocând posibilitatea ca ele să încerce să evite ierarhia în materie de drept la azil, mai precis pe cea a guvernului. ''Drepturile omului sunt mai presus de legislaţia europeană'', a afirmat el, fără să intre în detalii, spune Agerpres.
Comentează