DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Barroso: Avem nevoie de solidaritate faţă de refugiaţi şi de responsabilitate/ INTERVIU

Barosso Manuel

Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de solidaritate în criza refugiaţilor, dar în acelaşi timp trebuie să lupte fără milă împotriva teroriştilor, a declarat vineri, într-un interviu acordat AGERPRES, fostul preşedinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, prezent la Timişoara, unde i-a fost decernat titlul de doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest.

El a mai spus că lupta împotriva terorismului nu poate fi eficientă "decât prin cooperare europeană, deoarece teroriştii nu respectă graniţele". Fostul preşedinte al CE a mai vorbit despre soluţia guvernului tehnocrat din România, despre relaţia sa cu autorităţile de la Bucureşti de-a lungul celor zece ani cât s-a aflat la conducerea executivului de la Bruxelles, despre aderarea României la zona euro, despre procesul de numire a şefilor instituţiilor judiciare cheie, precum şi despre situaţia din Republica Moldova. 

AGERPRES: Ca fost premier şi fost preşedinte al Comisiei Europene, ce părere aveţi despre soluţia unui guvern non-politic într-un context de neîncredere faţă de politicieni? 

José Manuel Barroso: Este o chestiune internă a României şi nu vreau să intervin în politica internă. Aşa cum ştiţi, acum nu mai deţin nicio funcţie, aşa că o să vă ofer o opinie foarte personală, a cuiva căruia îi place să urmărească politica. Astăzi nu am autoritatea să intru în detalii foarte mult în legătură cu această chestiune. Există uneori situaţii în democraţii când aşa-numitele guverne tehnocrate sunt necesare, pentru că a existat un blocaj în funcţionarea normală a partidelor politice şi a sistemului politic. Dacă regulile democraţiei şi Constituţia sunt respectate, nu văd nicio problemă, sincer. S-a întâmplat acest lucru şi în ţara mea (Portugalia - n.r.) de câteva ori. În alte ţări din Europa la fel. Să ne amintim ce s-a întâmplat recent. De exemplu, domnul (Mario) Monti a devenit premier al Italiei (în 2011 - n.r.), fără să fi fost ales, deoarece a existat o criză. S-a întâmplat şi în Grecia, când domnul (Lucas) Papademos a devenit prim-ministru (în 2011 - n.r.). Este ceva relativ normal. Dacă guvernul are susţinerea parlamentului şi dacă este păstrată funcţionarea normală a instituţiilor, nu văd nicio problemă. 

AGERPRES: O vedeţi ca pe o soluţie pe termen lung? 

José Manuel Barroso: Termen lung? Depinde ce înţelegeţi prin termen lung. 

AGERPRES: Patru ani? 

José Manuel Barroso: Cred că e un lucru pe care cetăţenii români şi democraţia din România trebuie îl să stabilească. Nu pot să comentez acest lucru. Însă, sincer, lucrul normal într-o democraţie este ca partidele politice să îşi prezinte candidaţii, iar apoi se constituie majorităţi. Iar dacă nu sunt majorităţi, se fac coaliţii. Este un lucru normal. Un sistem democratic are întotdeauna un fel de plasticitate. Regimul are întotdeauna posibilitatea, respectând valorile Constituţiei, să se adapteze la diferite situaţii. Nu pot face acum un comentariu care ar putea fi interpretat greşit în contextul românesc 

AGERPRES: Aţi fost preşedinte al Comisiei Europene timp de zece ani. Care a fost cel mai memorabil şi care a fost cel cel mai dificil moment în relaţia dvs. cu autorităţile din România în aceşti ani? 

José Manuel Barroso: Am fost foarte fericit în ziua aderării. După cum ştiţi, au fost persoane care s-au opus aderării României la UE. Iar faptul că am încheiat negocierile a fost în sine un moment grozav. Apoi, în general, au fost lucruri care au mers bine. A fost acea criză, când era un conflict între prim-ministru sau partidul de guvernământ cu preşedintele, când am considerat că era vorba de o criză constituţională. 

AGERPRES: Vă referiţi la 2012? 

José Manuel Barroso: Da, aşa cred. Nu sunt foarte bun la a ţine minte datele. Apoi Comisia Europeană a trebuit să intervină, să se asigure că toate regulile democraţiei şi principiile statului de drept sunt respectate. A fost relativ uşor de rezolvat această chestiune. Sincer, a fost delicat din punct de vedere instituţional. Dar am vorbit atunci cu preşedintele (Traian) Băsescu şi cu premierul (Victor) Ponta şi cred că amândoi au înţeles că interesul meu era să văd că România este stabilă şi respectată. Am avut un foarte discret rol de mediere. Dar a fost un moment delicat din punct de vedere politic. Şi din punct de vedere economic au existat momente dificile, dar România a ştiut practic să răspundă. După cum ştiţi, aveam programul de ajustare (economică, n.r.), iar România a reacţionat pozitiv. Am depus mereu eforturi pentru a sprijini România în acel moment, vorbind de asemenea cu Fondul Monetar Internaţional şi cu alte instituţii. 

AGERPRES: Ce aţi sfătui autorităţile române în privinţa procesului de aderare la zona euro? Autorităţile române şi-au stabilit ca ţintă 2019. Care ar fi sfatul dvs? Ar trebui să păstreze acest obiectiv sau ar trebui să îl amâne? 

José Manuel Barroso: Nu sunt la curent cu starea exactă a pregătirilor (României privind adoptarea monedei euro - n.r.). Cred că acest obiectiv trebuie păstrat, însă nu pot comenta în privinţa anului. Este foarte important ce aduce adoptarea monedei euro în privinţa investiţiilor. Am văzut acest lucru, de exemplu, în Slovacia. A fost bine ce s-a întâmplat cu euro (în Slovacia - n.r). Ştiu că ultimele evenimente legate de situaţia din zona euro au creat uneori panică în opinia publică din alte ţări. Dar, sincer, dacă facem o evaluare serioasă asupra a ceea ce s-a întâmplat în zona euro, vedem că a fost bine. Europa ar fi fost într-o situaţie mult mai dificilă dacă nu ar fi existat euro. Am fi avut devaluări competitive, fragmentarea pieţelor, unele dintre cele mai mari companii nu ar fi investit atât de mult în Europa, ci s-ar fi dus în altă parte. Euro este o ancoră a stabilităţii. Cred că este în interesul României să adere la zona euro, atunci când va fi pregătită. Când se va întâmpla acest lucru depinde în mare parte de progresele României. 

AGERPRES: În acest an, autorităţile române trebuie să selecteze persoane noi în funcţiile înalte din sistemul de justiţie, cum ar fi şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi altele. Care ar fi sfatul dvs.? Cum ar trebui să arate acest proces? 

José Manuel Barroso: Sfatul este întotdeauna să fie îndrăzneţe în privinţa acestei chestiuni. Un politician onest nu se teme de instituţii independente. Aceste instituţii trebuie să fie independente, iar cei care ocupă aceste funcţii trebuie să fie persoane cu integritate, dincolo de orice suspiciune. Este un lucru foarte important. Sper că autorităţile române vor avea curajul să nominalizeze persoane care sunt dincolo de orice suspiciune şi care au dovedit deja că sunt integre, pentru că este foarte important pentru imaginea României. În această chestiune nu poţi fi pe jumătate onest. Ori eşti onest, ori nu eşti onest. Trebuie să ai curajul de a avea instituţii independente şi de a face nominalizările (pentru conducerile acestora - n.r.) în conformitate cu regulile democratice şi prin respectarea valorilor democratice. 

AGERPRES: Revenind la Uniunea Europeană. Aţi vorbit despre solidaritate în discursul dvs. (din cadrul ceremoniei de primire a titlului de Doctor Honoris Causa), despre o mai mare cooperare, despre mai multă Europă, în contextul crizei refugiaţilor. Comisia Europeană are o poziţie, iar dacă ne uităm la state vedem că fiecare are propria sa poziţie, iar uneori intră în conflict cu cea a Comisiei. Ce soluţie vedeţi pentru o mai bună cooperare între Comisia Europeană şi statele membre? 

José Manuel Barroso: Cred că este foarte important să dăm dovadă de cooperare. Pentru mine este clar că chiar şi ţările mari, din punct de vedere economic şi demografic, nu pot rezolva singure toate problemele. Iar ţările mai mici sau nu atât de bogate au de asemenea nevoie de sprijinul celorlalte. Există compromisul. Este foarte important să explicăm acest lucru opiniei publice. Când suntem într-o uniune, nu putem obţine tot ce dorim, nici măcar ţările mari. Trebuie să oferim ceva pentru a primi ceva. Asta înseamnă compromis, echilibru. Iar acesta este sfatul meu pentru guverne - să nu creeze aşteptări nerealiste, să nu se prefacă zicând "mergem la Bruxelles şi vom spune nu şi vom fi câştigătorii". Nu, trebuie să avem în Europa o situaţie colectivă de cooperare, acesta este sfatul meu şi cred că noile state-membre, care sunt, apropo, beneficiare ale fondurilor structurale, lucru natural dată fiind nevoia de coeziune, trebuie să se gândească întotdeauna în felul următor: nu suntem în Uniunea Europeană doar pentru a primi, suntem şi pentru a da - pentru a da securitate, pentru a da cooperare. Pentru că, după cum ştiţi, sunt foarte pasionat de extindere, cred că a fost una din cele mai mari realizări ale continentului european dar şi a relaţiilor internaţionale faptul că de la şase state ce au pornit comunitatea europeană am ajuns acum la 28, însă sunt persoane care nu sunt mulţumite de asta, persoane care cred că era mai bine să avem o Europă mică, numai pentru cele mai mari ţări, iar restul să fie ţări de ordin secundar. Nu, noile state-membre nu sunt ţări de ordin secundar, sunt ţări de ordin primar, însă pentru asta trebuie să coopereze în toate chestiunile importante şi să nu spună "asta e doar treaba voastră". Acesta este modul de a fi în Europa şi de a primi respect din partea celorlalţi şi cred că este foarte important. 

AGERPRES: Dar ce părere aveţi despre cotele de refugiaţi pe care Comisia Europeană a vrut să le impună, iar unele state membre s-au opus? 

José Manuel Barroso: Este evident că regulile existente până acum nu vor mai funcţiona. Să luăm de exemplu Malta. Este o ţară mică, o insulă. Dacă toţi refugiaţii ar merge acolo, nu ar exista spaţiu, nu ar exista posibilitatea de a-i primi. Comisia Europeană a făcut o propunere foarte sensibilă: să împărţim aceste responsabilităţi. Acest lucru trebuie făcut progresiv. Înţeleg sensibilitatea din unele ţări, deoarece nu sunt obişnuite cu societăţile multiculturale, nu sunt obişnuite să primească atât de mulţi oameni într-o perioadă atât de scurtă de timp. Nu critic. Am fost prim-ministru şi ştiu că uneori nu ne putem aştepta la soluţii magice. Date fiind acestea, este evident că fiecare trebuie să contribuie. Cei care sunt mai bogaţi pot face mai mult. Există întotdeauna loc pentru a primi oameni. De exemplu, ţara mea (Portugalia - n.r.) nu este una bogată, dar ştiţi ce s-a întâmplat acolo? Aproape toţi primarii au spus că pot primi una sau două familii. Dacă înmulţeşti, problema poate fi salvată. Dar dacă laşi impresia că vor fi un milion (de refugiaţi, n.r.) şi că vom fi copleşiţi, bineînţeles că oamenii vor începe să fie îngrijoraţi. Ceea ce le oferă argumente antieuropenilor. Dar dacă împărţim problema, o putem rezolva, pentru că Europa este foarte mare. Avem o populaţie de peste 500 de milioane de persoane. Îi putem primi pe refugiaţi. Este o chestiune de solidaritate, un sentiment uman. 
Am trei copii, iar acum am doi nepoţi. Dacă aş fi un tată sirian, dacă oraşul meu ar fi distrus, aş face orice să îmi salvez familia, să ajung într-un loc unde să pot trăi în pace. Trebuie să ne gândim că ni se poate întâmpla şi nouă. Nu se întâmplă aici, este în altă parte, dar trebuie să dăm dovadă de solidaritate. Acest lucru trebuie făcut în mod progresiv, dar cred că o putem face. 

AGERPRES: Dar care ar fi soluţiile de a combate ameninţarea teroristă? 

José Manuel Barroso: Trebuie să luptăm fără milă împotriva teroriştilor, deoarece ei încearcă să ne distrugă societăţile. Omoară civili, aşa cum s-a întâmplat la Paris. Însă vorbim de două lucruri diferite. Trebuie să fim generoşi faţă de refugiaţi, iar în acelaşi timp trebuie să fim duri faţă de terorişti şi criminalii care fac trafic de fiinţe umane. Iar acest lucru nu poate fi făcut decât prin cooperare europeană, deoarece teroriştii nu respectă graniţele. Dacă vrem să fim eficienţi împotriva teroriştilor, trebuie să avem o mai bună cooperare între poliţii şi serviciile de informaţii din Europa. Este necesar să ne întărim graniţele externe. Trebuie să fim foarte fermi în privinţa acestei chestiuni. Avem nevoie de solidaritate faţă de refugiaţi şi de responsabilitate în privinţa întăririi mecanismelor noastre de apărare şi securitate. Acest lucru poate fi făcut. Trebuie să avem curajul să mergem împotriva populiştilor şi naţionaliştilor, care mint spunând că toate acestea se întâmplă din cauza Uniunii Europene sau a spaţiului Schengen. Este fals. Să ne imaginăm, pentru un moment, că nu ar exista Uniunea Europeană. Crede cineva că nu am avea problema refugiaţilor sau pe cea a terorismului? Bineînţeles că refugiaţii ar încerca oricum să vină în Europa. Ei vin în Europa deoarece aici există pace, stabilitate, prosperitate. Crede cineva că dacă nu ar exista Schengen sau nu ar exista Uniunea Europeană nu ar exista terorism? Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în SUA. Recent, la San Bernardino, în California, un cuplu de fanatici a început să tragă în oamenii dintr-un centru pentru vârstnici. Şi în SUA există terorism. Sau în Malaezia. Sau în Turcia, care nu este membră a UE. Problema terorismului nu este cauzată de Uniunea Europeană. Dimpotrivă. Printr-o mai bună cooperare între statele membre ale UE vom putea învinge terorismul. 

AGERPRES: Puteţi transmite un mesaj privind situaţia din Republica Moldova. După cum probabil ştiţi, există o criză politică şi socială acolo, una foarte dificilă. Care ar trebui să fie abordarea Uniunii Europene şi a României? 

José Manuel Barroso: Mesajul meu este următorul: să se facă tot posibilul în Moldova pentru dialogul naţional. Această ţară are o nevoie imperioasă de stabilitate în aşa fel încât să finalizeze reformele şi să îşi definească viitorul alături de Europa. Am vizitat Moldova de mai multe ori, ştiu că oamenii din Moldova vor să fie mai aproape de Europa, dar pentru aceasta trebuie să arate stabilitate, să evite extremele şi să negocieze un acord cu FMI, pentru că, în termeni financiari, este o situaţie foarte serioasă şi dificilă, să lupte împotriva corupţiei, deoarece această ţară a fost victima corupţiei, şi să facă acele eforturi pe care le putem susţine din afară. Ştiu că România poate fi un important sprijin datorită relaţiilor istorice şi culturale foarte puternice dintre România şi Moldova. Doresc să mulţumesc României pentru tot ceea ce a făcut pentru Moldova. Îmi amintesc că de fiecare dată când are loc o discuţie despre Moldova România este prima care încearcă să acorde susţinere. Dar trebuie să fim sinceri, nu putem să le ţinem locul moldovenilor. Societatea moldovenească este cea care trebuie să găsească un compromis, o linie comună între diferitele forţe (politice, n.r.). Noi în Europa suntem suntem gata să susţinem, fără a alege partidul A sau partidul B, forţele democratice să facă reformele, să lupte împotriva corupţiei şi, astfel, să aibă un viitor european. AGERPRES

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.