Fostul premier al României, Adrian Năstase, a avertizat că România ar putea să cadă din nou în zona de influență rusă, asta dacă americanii chiar se retrag din NATO, așa cum a și anunțat președintele Donald Trump că se gândește.
România ar putea să fie prinsă astfel într-un joc al marilor puteri, a explicat Adrian Năstase într-un interviu pentru STIRIPESURSE.RO.
NATO: trecut și prezent
Mihai Cistelican (STIRIPESURSE.RO): Vă rugăm să ne explicați pe scurt care a fost contextul în care alianța NATO a apărut și cum a evoluat.
Adrian Năstase, fost premier:
NATO e o alianță constitutită după cel de-al Doilea Război Mondial în momentul în care alianța împotriva Germaniei naziste a început să aibe fisuri și a apărut în mod evident o viitoare competiție între Statele Unite și Uniunea Sovietică.
În acel moment americanii au încercat să protejeze Europa occidentală împotriva unei influențe crescânde a Uniunii Sovietice, care era deja prezentă în Europa de Răsărit și era pregătită să sprijine noi Guverne în țările Occidentale, spre exemplu în Italia. Acesta a fost contextul în care NATO a apărut.
Sigur că era un instrument în perioada Războiului Rece pentru protejarea Europei, dar nu numai, față de unele posibile intenții agresive ale URSS, care se manifesta nu doar ideologic, dar și cu unele presiuni de ordin economic și militar. Incidentul referitor la rachetele din CUBA e doar unul dintre exemple, cel din anii ‘60.
După încheierea Războiului Rece și dispariția Tratatului de la Varșovia, în mod evident NATO a rămas ca o formă de protecție, dar foarte puternic atacată de către sovietici, care spuneau că din moment ce a dispărut Tratatul de la Varșovia trebuie să dispară și organizația din oglindă, care reprezenta pentru Occident formula de angajare militară. Nu a fost așa, în condițiile în care URSS s-a destrămat, NATO s-a extins și a acoperit mare parte și zona pe care o controla ca influență și nu numai.
Mihai Cistelican (STIRIPESURSE.RO): De ce a fost importantă aderarea României în NATO?
Adrian Năstase, fost premier:
Pentru România în special, în perioada de după încheierea Războiului Rece, dar și ulterior, exista riscul de a rămâne cumva într-o zonă tampon, între o zonă inițială a NATO, chiar și după includerea țărilor din grupul Vișegrad, și Uniunea Sovietică, respectiv Rusia mai târziu. De aici importanța extraordinară pentru România de a intra în NATO. Lucrul acesta a avut loc în 2004, foarte important. Și economic exista o umbrelă de securitate, care putea să protejeze eventuale investiții din străinătate.
Diferențele actuale
Mihai Cistelican (STIRIPESURSE.RO): Ce e schimbat acum?
Adrian Năstase, fost premier:
În momentul de față lucrurile sunt mult mai complicate. În mod evident pentru americani Rusia nu mai reprezintă principalul adversar. Principalul adversar este reprezentat de China. De aceea accentul din punct de vedere al acțiunii externe se deplasează spre Asia și Oceanul Pacific.
Războiul din Ucraina a generat un efect nedorit de către americani, care pe de-o parte sigur că doreau o extindere a NATO spre zona controlată de Rusia, inclusiv zona Ucrainei, a Giorgiei, spații care făcuseră parte din Uniunea Sovietică. Dar dincolo de asta sigur că războiul ca atare a determinat o apropiere a Rusiei de China. Iar în momentul de față erau și sunt în situația de a contempla o relație strânsă între două mari puteri, Rusia revenind la statutul de mare putere globală… În perspectivă, lucrul acesta deranjează foarte mult pentru politica asiatică americană.
Pericol pentru România
Mihai Cistelican (STIRIPESURSE.RO): Care e pericolul pentru Europa și România, dacă americanii se retrag din NATO?
Adrian Năstase, fost premier:
În mod evident Europa nu mai reprezintă o zonă de maxim interes pentru americani. Din acest motiv americanii caută să desprindă Rusia de China prin diverse măsuri.
Dar lucrul acesta din punctul nostru de vedere este foarte periculos, pentru că rușii vor cere în mod evident concesii în zona europeană pentru a sprijini eventual Statele Unite în Asia. Concesiile acestea o să fie în mod evident mai orientate spre Europa de Răsărit, și deci România ar fi într-o zonă de vulnerabilitate din punctul de vedere al acestor evoluții.
Slăbirea NATO, dorința eventuală a americanilor de a nu mai sprijini NATO, care era vizibil orientată spre o îndiguire a Rusiei în politica sa europeană, evident că aceste obiective pentru americani nu mai sunt de interes și chestiunea aceasta ne oferă o mare problemă.
Există evident acest risc, să cădem într-o zonă de influență rusă! Fără acest sistem de protecție mai important, în mod evident creșterea puterii Rusiei și orientarea ei, așa cum am văzut, spre teritorii asupra cărora a avut o anumită influență în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial ar putea să ne facă probleme. Războiul din Ucraina reprezintă un precedent periculos.
Ce a spus Donald Trump
Preşedintele american Donald Trump a declarat că ia în considerare în mod serios să retragă SUA din NATO, după ce aliaţii nu au susţinut acţiunea militară americană împotriva Iranului, potrivit unui interviu acordat publicaţiei britanice Daily Telegraph şi citat miercuri de Reuters, relatează Agerpres.
Trump a descris Alianţa Atlantică drept un "tigru de hârtie" şi a afirmat că retragerea Statelor Unite din pactul de apărare este acum "dincolo de orice reconsiderare", a relatat ziarul. Preşedintele american a comentat totodată că avea de mult timp îndoieli cu privire la credibilitatea NATO.
"O, da, aş spune că este dincolo de orice reconsiderare", a declarat Trump ziarului când a fost întrebat dacă va "reconsidera" calitatea de membru al SUA la alianţă după conflict.
"Nu am fost niciodată convins de NATO. Întotdeauna am ştiut că era un tigru de hârtie, iar (preşedintele rus Vladimir) Putin ştie şi el asta, apropo", a mai declarat Trump.
În ajun, secretarul apărării american Pete Hegseth a refuzat să reafirme angajamentul Statelor Unite faţă de apărarea colectivă a NATO, spunând că decizia va depinde de preşedintele Donald Trump, după ce aliaţii europeni nu au sprijinit Washingtonul în războiul contra Iranului.
Iar secretarul de stat american, Marco Rubio, a pus sub semnul întrebării, mai mult ca oricând, legătura transatlantică cu NATO, declarând marţi că Statele Unite vor trebui să îşi "reexamineze" relaţiile cu alianţa militară atlantică odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia.
Totuşi, în 2023, Congresul SUA a adoptat o lege care interzice preşedintelui "să suspende, să încheie, să denunţe sau să retragă Statele Unite din Tratatul Atlanticului de Nord" - tratatul fondator al NATO - fără avizul şi consimţământul Congresului sau aprobarea a două treimi din Senat.
Comentează