Bașcana Găgăuziei a plecat la Moscova și obținut intervenția Rusiei în regiune: 'Victoria va fi a noastră'

Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guţul, şi preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Konstantinov, anunţă că au semnat marţi, la Moscova, un acord privind utilizarea cardurilor ruseşti „Mir” în Găgăuzia, relatează News.ro. Guvernatoarea autonomiei susţine că acordul îi va permite Găgăuziei să depăşească „blocajul economic impus de Chişinău” şi să aducă fonduri în Găgăuzia pentru finanţarea proiectelor sociale, de infrastructură şi economice.

Evghenia Guţul, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor, şi Dmitri Konstantinov s-au dus la Moscova „într-o vizită de lucru” la doar o lună după ce ei au mai fost în Rusia, la un forum la Soci, ocazie cu care guvernatoarea s-a întâlnit cu Vladimir Putin şi s-a fotografiat cu el, ceea ce a dat naştere unor dezbateri aprinse la Chişinău.

Guţul, Konstantinov şi preşedintele băncii ruseşti Promsviazbank, Petr Fradkov, au semnat marţi un acord pentru utilizarea cardurilor „Mir” pe teritoriul Găgăuziei. „În Moldova, cetăţenii trăiesc în sărăcie extremă. Pentru a îmbunătăţi viaţa locuitorilor din Găgăuzia, am cerut conducerii Promsviazbank să ofere asistenţă umanitară Găgăuziei, adică finanţare suplimentară de la prietenii noştri care vor să ne ajute. (…) Ne dorim ca până la 1 mai pensionarii şi angajaţii de stat ai Găgăuziei să poată obţine ceea ce merită. Şi merită o viaţă mai bună”, a declarat Guţul presei ruse, citată de NewsMaker.

Acordul va oferi fonduri suplimentare pentru angajaţii de stat şi pensionarii din Găgăuzia. În plus, acordul prevede că rudele rezidenţilor din Găgăuzia care locuiesc în Rusia vor primi servicii „speciale” suplimentare, la un tarif separat.

Guţul a precizat că în Găgăuzia sunt aproximativ 20.000 de pensionari şi circa 5.000 de angajaţi ai statului. „Vom acorda asistenţă în obţinerea cardurilor bancare pentru pensionarii noştri şi angajaţii de stat, toţi cei care au dreptul la indemnizaţiile şi plăţile promise. Acesta este un moment foarte important pentru noi. Rusia a salvat din nou poporul nostru şi şi-a confirmat statutul de prieten şi protector al poporului găgăuz. Specialiştii noştri lucrează deja la problemele tehnice, organizatorice şi juridice ale acestui program. Mai este mult de lucru, dar ştim deja sigur că victoria va fi a noastră!”, a scris ulterior Guţul pe reţelele sociale.

Se teme de „unirea” României cu R. Moldova

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, consideră că posibila unire a Moldovei cu România ar reprezenta „moartea Moldovei”, a „limbii și culturii moldovenești” (pe larg, aici). Declarația vine după o altă afirmație recentă a ei, în care avertiza că  Găgăuzia se va desprinde de Moldova, asta dacă Chișinăul va decide să formeze un stat unificat cu România (pe larg, aici).  Bașcana Găgăuziei a avut aceste ieșiri după o declarație făcută de premierul României, Marcel Ciolacu. „Da, eu cred în continuare în unirea dintre România și Republica Moldova. Se va face în interiorul UE... (...) Republica Moldova e sustenabilă datorită ajutorului României”, a spus Ciolacu, în cadrul unui interviu.

ISW despre declaraţiile guvernatoarei din Găgăuzia: Kremlinul se foloseşte de actorii pro-ruşi din Moldova pentru a justifica o potenţială viitoare agresiune rusă împotriva Chişinăului

Kremlinul încearcă probabil să folosească actorii pro-ruşi din Moldova pentru a destabiliza democraţia şi societatea moldovenească, pentru a împiedica aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (UE) sau chiar pentru a justifica viitoare operaţiuni hibride sau convenţionale împotriva Moldovei, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa evaluare a conflictului din Ucraina, în care porneşte de la interviul pe care guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guţul, l-a acordat televiziunii ruse de stat Pervîi Kanal.

Guvernatoarea regiunii autonome moldoveneşti pro-ruse Găgăuzia, Evghenia Guţul, afiliată Kremlinului, a insinuat că oficialii români controlează guvernul moldovean, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de eforturi ale Kremlinului de a pune la îndoială suveranitatea guvernelor europene pro-occidentale, arată ISW.

Guţul a afirmat la 8 aprilie, în timpul unui interviu acordat televiziunii de stat Pervîi Kanal, că, dacă Găgăuzia ar începe un proces de separare de Republica Moldova, va exista o reacţie nu numai din partea guvernului moldovean de la Chişinău, ci şi din partea Bucureştiului, despre care Guţul a afirmat că este cel care "controlează" autorităţile moldoveneşti, insinuând că Moldova nu este suverană.

Guţul a susţinut că autorităţile moldoveneşti ar putea răspunde la secesiunea găgăuză cu "declaraţii zgomotoase şi ameninţătoare" sau ar putea desfăşura forţe în Găgăuzia şi a afirmat că unirea dintre Moldova şi România ar însemna "moartea" Moldovei, a limbii şi culturii moldoveneşti, rezumă ISW, care aminteşte, de asemenea că, la 5 aprilie, Guţul afirmase că Găgăuzia va începe "imediat" procesul de secesiune de Republica Moldova, în cazul în care Moldova se va uni cu România.

Interviul acordat de Guţul la 8 aprilie televiziunii de stat ruse are probabil ca scop stabilirea condiţiilor pentru a justifica o potenţială viitoare agresiune rusă împotriva Moldovei în faţa vorbitorilor de limbă rusă şi a publicului pro-rus din Găgăuzia, din republica separatistă pro-rusă moldovenească Transnistria şi din alte zone pro-ruse din Europa şi Asia Centrală, precum şi din Rusia însăşi, comentează ISW.

Kremlinul consideră probabil că eforturile sale în Moldova fac parte dintr-un conflict geopolitic existenţial mai larg al Rusiei cu Occidentul, adaugă Institutul, care menţionează că Ministerul rus al Afacerilor Externe şi oficiali ai săi au insinuat recent că ţările occidentale ghidează cumva politica de securitate naţională şi în cazul guvernului armean şi au afirmat că Finlanda "şi-a pierdut independenţa în luarea deciziilor de politică externă" de la aderarea sa la NATO.

Anterior, arată ISW, Kremlinul a făcut afirmaţii false similare, potrivit cărora NATO controlează Ucraina şi se foloseşte de Ucraina pentru a ameninţa Rusia, pentru a submina suveranitatea ucraineană şi a justifica invazia rusă în Ucraina.

Kremlinul va continua probabil să afirme că diferitele sale state-ţintă nu sunt pe deplin suverane pentru a stabili condiţiile informaţionale pentru operaţiuni hibride sau convenţionale ruseşti împotriva lor. "ISW continuă să evalueze că Kremlinul încearcă probabil să folosească actorii pro-ruşi din Moldova pentru a destabiliza democraţia şi societatea moldovenească, pentru a împiedica aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (UE) sau chiar pentru a justifica viitoarele operaţiuni hibride sau convenţionale împotriva Moldovei", conchide analiza ISW.