"Prima și cea mai importantă este adoptarea de măsuri concrete pe termen lung și echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianței pe teritoriul UE, în speță nu am dori o diminuare a resurselor pentru flancul estic în detrimentul resurselor alocate zonei nordice, țărilor baltice și Polonia. Și România și Bulgaria trebuie tratate cu atenție având în vedere în primul rând realitățile. Spre exemplu, România are o frontieră de 649 de km cu Ucraina, frontieră terestră, fluvială și maritimă, iar odată cu anexarea ilegală a Crimeei avem o vecinătate imediată pe frontiera zonei economice exclusive a României cu Federația Rusă", a spus șeful statului, înainte de plecarea la Varșovia, unde se desfășoară reuniunea șefilor de stat din Europa Centrală și de Est, care va discuta despre situația din regiune și pregătirea summitului NATO din septembrie.
El a precizat că alte priorități ale României vizează reflectarea în documentele summitului NATO a importanței strategice a Mării Negre, încurajarea parcursului către Alianță a Georgiei și a Muntenegrului, asumarea de către statele membre a alocării a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.
"Ca urmare a evenimentelor din regiune ne interesează redefinirea relației NATO-Federația Rusă. După Nagorno Karabah în Azerbaidjan, după Osetia și Abhazia, în Georgia, după Transnistria în Republica Moldova, a rămas acum de dată recentă anexarea Crimeei și situația din Ucraina de est unde Federația Rusă are responsabilități majore. În această situație nu putem să menținem tipul de relație NATO-Federația Rusă ca și până acum. Se dovedește că Federația Rusă are politici care periclitează securitatea statelor din regiune", a adăugat șeful statului.
Traian Băsescu a indicat că România ar dori ca toți participanții la reuniunea șefilor de stat din Europa Centrală și de Est să fie de acord că unul din obiective este adâncirea cooperării NATO cu partenerii estici, precum Republica Moldova, Ucraina și Georgia.
"De asemenea, ne-am dori ca summitul NATO să constate și să realizeze progrese în procesul de diminuare a noilor amenințări de securitate și aici noi includem respectarea programului de dezvoltare și operaționalizare a capacităților antirachetă", a mai spus șeful statului, precizând că în România evoluțiile sunt conform programului și în 2015 sistemul antirachetă va fi funcțional.
El a indicat și că România consideră că NATO trebuie să-și asume un rol mult mai important în garantarea securității energetice a Europei și în revenirea și lupta împotriva atacurilor cibernetice.
Șeful statului a arătat că un alt element solicitat de România este încheierea misiunii din Afganistan, în decembrie 2014 și continuarea programului Resolute support, care începe la 1 ianuarie 2015 și se referă la asigurarea instructorilor pentru continuarea procesului de pregătire a armatei afgane în condițiile în care până la sfârșitul anului se reușește semnarea unui acord în acest sens între autoritățile afgane și NATO.
Agerpres
Comentează