DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Bătălia pentru bani și libertate se duce în aceste zile pe două fronturi

curtea

Hotnews:

Batalia pentru bani si libertate se duce in aceste zile pe doua fronturi mari, Parlament si Curtea Constitutionala. Al treilea va fi deschis foarte probabil dupa alegeri, dupa cum a si lasat sa se inteleaga Liviu Dragnea. Tinta finala: darmarea guvernului Ciolos si preluarea controlului. Intre timp, majoritatea toxica a PSD a mai comis cateva actiuni: un grup de deputati a depus un proiect de lege privind dezincriminarea conflictului de interese, iar PSD a reluat ofensiva pentru debarcarea lui Valeriu Zgonea. Dar cele mai interesante si obscure aranjamente au drept tinta Curtea Constitutionala: incercari disperate de a impune oameni si decizii.
Cele mai recente tentative de a influenta Curtea pe termen lung vizeaza procesul de numire a noilor judecatori pe cele trei locuri care se elibereaza in iunie. Peste o luna expira trei mandate de judecator, ale lui Augustin Zegrea, Tudorel Toader si Valentin Zoltan Puskas. Cele trei noi numiri revin Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintiei. Toate sunt vitale.
La Camera a fost desemnat deja Attila Varga, in urma unei negocieri intre PSD si UDMR. Aici merita remarcat cum PNL a ratat complet momentul, neintelegand importanta trimiterii unui om la Curte. De notat pragmatismul PSD, care intretine ca de obicei bune relatii cu UDMR, evident cu gandul la alegerile din toamna. A ajuta UDMR sa ocupe un loc de judecator la Curte reprezinta totusi o concesie majora pentru un partid ca PSD.
La Senat s-a intamplat ceva ciudat. Senatorul PSD Ioan Chelaru, care era dat drept aproape sigur viitor judecator la Curte sustinut de PSD a anuntat ca s-a imbolnavit si a lipsit de la audieri. Or, Chelaru, cunoscut drept omul lui Sorin Ovidiu Vantu si autorul unor initiative anti-justitie, aproape ca se cerea sa fie nominalizat. Parlamentarii l-ar fi votat cu doua maini. Nu doar cei din partidul lui Dragnea.
Intre timp, in spatiul public s-a vehiculat numele lui Robert Cazanciuc, dar acesta nu are sustinerea partidului inca de cand era ministru al justitiei. N-a livrat nimic, dimpotriva, a fost salvat de Gabriel Oprea de furia pesedistilor decisi sa scape de el din cauza ca nu-i ajuta sa-si rezolve problemele in justitie. Cazanciuc este vazut in primul rand ca om al sistemului, abia apoi al unor politicieni. Una peste alta, Liviu Dragnea cauta om de nadejde la Curte.
In fine, ramane de vazut daca propunerea presedintelui Klaus Iohannis pentru cel de-al treilea mandat care se va elibera in iunie va fi Livia Stanciu de la Inalta Curte, Simina Tanasescu, in prezent consilier la Administratia Prezidentiala sau altcineva...
Coroborate cu actiunile din Parlament, presiunile facute asupra Curtii Constitutionale amintesc cumva de evenimentele din 2012, cu diferenta ca astazi ele sunt mai insidioase, nu atat de agresive ca in urma cu patru ani. Dar si atunci si acum, scopul a fost acelasi: imblanzirea legislatiei penale, anihilarea institutiilor de forta. Va reamintesc ca in ultima luna am asistat in Parlament la modificarea legii ANI in sensul golirii de continut, un proiect de lege care le acorda imunitate sporita avocatilor mai are doar un pas pana la adoptarea in plen, iar un grup de deputati a propus dezincriminarea conflictului de interese. In fine, peste 20 de proiecte de legi letale pentru justitie atarna in Parlament si abia astepta prijejul sa fie impinse pe ordinea de zi.
PSD insista cu inlocuirea lui Valeriu Zgonea, care din functia de presedinte al Camerei fie a temperat, fie a oprit o serie de initiative toxice. Daca va fi schimbat, acestea nu vor mai putea fi stopate prea usor.  In tot cazul, trebuie notat faptul ca intre actiunile politicienilor si agenda publica se casca o prapastie tot mai adanca. Politicienii cauta sa-si salveze libertatea si banii furati, in timp ce tensiunea publica este in crestere in urma scandalulului dezinfectantilor diluati.

Ziarul Financiar:

Nicio altă ţară din lume n-a experimentat mai mult timp cu dobânzile negative decât Danemarca. Aici, preţurile apartamentelor au crescut din 2009 cu peste 50%.
Între februarie 2015 şi februarie 2016, preţurile au sărit cu 12%. După patru ani consecutivi de dobânzi negative, Fondul Monetar Internaţional cere Danemarcei să se oprească pentru a evita o posibilă bulă imobiliară, scrie The Copenhagen Post.
„Încurajăm puternic autorităţile să ia din timp măsuri contra creşterii preţurilor locuinţelor. Deşi o bulă nu este neapărat după colţ, credem că dacă lucrurile nu sunt ţinute sub control, se va ajunge în situaţia în care preţurile vor fi mai puţin confortabile“, a afirmat la Bloomberg News David Hofman, şeful misiunii FMI în Danemarca. Instituţia recomandă relaxarea reglementărilor pentru piaţa locuinţelor cu chirie şi reguli în funcţie de zonă. Preţurile locuinţelor cresc deşi inflaţia stagnează, iar creşterea economică este slabă.
Dobânzile negative perturbă în general pieţele. Separat de FMI, agenţia de rating Fitch a explicat că „există dovezi că astfel de politici îi împing pe unii investitori spre active cu risc mai ridicat, dar este prea devreme pentru a vedea dacă acesta este un efect de durată“.
Dobânzile negative presează în jos randamentele obligaţiunilor guvernamentale, active considerate sigure şi preferate, printre altele de, fondurile de pensii.
În căutarea unor randamente mai mari, astfel de fonduri aleg acum active mai riscante.
„În orice caz, riscul unor consecinţe neintenţionate pare că urcă, în condiţiile în care băncile, consumatorii şi companiile se adaptează la un mediu mai nesigur în care dobânzile negative sunt tot mai comune“, adaugă analiştii Fitch.
Un lucru cert este că dobânzile negative sunt un medicament experimental cu efecte secundare incerte, scrie revista Barron’s. Analiştii estimează că obligaţiuni guvernamentale de 9.900 de miliarde de dolari din toată lumea au yielduri sub zero, ceea ce înseamnă că investitorii, printre care fonduri de pensii şi asigurători, plătesc guvernelor pentru a le ţine banii. Apoi, pentru a distruge un mod tradiţional păstrare a banilor – la saltea – BCE a anunţat că nu va mai tipări bancnota de 500 de euro începând cu 2018.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.