Noi dovezi provenite de la un consorțiu de investigații german au ridicat suspiciuni că Rusia ar fi putut transforma epava navei MS Estonia – feribotul care s-a scufundat în 1994, soldat cu moartea a 852 de persoane – într-un teren de antrenament pentru operațiuni de supraveghere subacvatică împotriva NATO, notează estonianworld.
Conform unei investigații detaliate realizate de publicațiile germane WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung, susținută de The Times și alte publicații europene, serviciile de informații ale NATO consideră că locul celui mai grav dezastru maritim din timp de pace din Europa ar fi putut fi folosit de unitățile militare rusești pentru a testa și a ascunde tehnologie avansată de spionaj subacvatic.
Concluziile sugerează că, în ultimii ani, echipamente tehnice care permit navigarea precisă a dronelor și roboților submersibili au fost poziționate în apropierea sau pe epavă, care se află la o adâncime de aproximativ 80 de metri, la aproximativ 35 de kilometri sud-est de insula finlandeză Utö. Epava, desemnată ca loc de veci maritim oficial în baza unui tratat din 1995 între Suedia, Finlanda și Estonia, a fost interzisă legal accesul scafandrilor timp de aproape trei decenii.
Un loc sacru sub suspiciune
Nava Estonia transporta aproape 1.000 de pasageri și membri ai echipajului când s-a scufundat în timpul unei furtuni violente în primele ore ale zilei de 28 septembrie 1994, în drum de la Tallinn la Stockholm. Doar 137 de persoane au supraviețuit. Dezastrul a marcat atât Estonia, cât și Suedia și rămâne subiectul unor traume publice și dezbateri politice.
La un an după scufundare, cele trei națiuni învecinate au semnat un acord care interzicea scufundările pentru a proteja liniștea locului de veci al victimelor. La un moment dat, Suedia a luat în considerare învelirea feribotului în beton, un plan abandonat ulterior după protestele familiilor victimelor, care au cerut transparență cu privire la cauzele dezastrului.
Acum, noi informații raportate de publicațiile germane indică faptul că sfințenia locului ar fi putut fi încălcată în secret. Se spune că mai multe state membre NATO au primit informații conform cărora scafandri militari ruși au fost activi în zonă, folosind-o pentru antrenament de operațiuni în ape adânci și, eventual, pentru a instala echipamente capabile să înregistreze „semnăturile” acustice - sunetele distincte ale elicelor și rezonanța corpului - ale navelor de război și submarinelor NATO.
Ministerul de Externe al Estoniei le-a spus jurnaliștilor de investigație că „monitorizează îndeaproape evoluțiile” din Marea Baltică alături de aliații săi, menționând că Rusia s-a comportat „din ce în ce mai agresiv” de când a lansat invazia la scară largă a Ucrainei. Garda de Frontieră a Finlandei, deși a refuzat să comenteze aspectele operaționale, a declarat că menține „o înțelegere cuprinzătoare a activităților de informații rusești” în regiune.
Direcția secretă rusă pentru cercetări în adâncuri
Dacă se confirmă, operațiunile de la situl estonian ar intra sub incidența Direcției Principale pentru Cercetare în Adâncimi, cunoscută sub acronimul rusesc GUGI. Unitatea top-secret, formată în anii 1960 și subordonată direct Ministerului Apărării rus, este specializată în spionaj și sabotaj subacvatic - de la interceptarea cablurilor submarine până la examinarea conductelor care transportă energie către Europa.
GUGI întreține o flotă de nave cu scop special clasificate oficial drept nave de cercetare, printre care Yantar, o navă urmărită în mod regulat în apropierea infrastructurii subacvatice din Marea Nordului și Marea Baltică. Marinele occidentale o consideră una dintre navele de informații cheie ale Rusiei. La începutul acestui an, Marina Regală a urmărit nava Yantar în timp ce naviga neobișnuit de aproape de coasta Marii Britanii.
Misiunile GUGI implică adesea plasarea de hidrofoane – microfoane subacvatice – pentru a înregistra profilurile acustice ale navelor occidentale. Analiștii NATO consideră că Rusia folosește nu doar aceste nave „de cercetare”, ci și submarine, traulere civile și nave de marfă, și din ce în ce mai mult, drone subacvatice fără pilot, pentru a-și desfășura sistemele de supraveghere.
Tehnologia occidentală și proiectul „Harmony”
Aceeași anchetă germană a dezvăluit că rețelele de afaceri rusești au achiziționat, timp de ani de zile, tehnologie subacvatică occidentală prin intermediari și companii-paravan. O firmă cu sediul în Cipru s-a aflat în centrul unor tranzacții în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari americani, o mare parte din echipament ajungând în cele din urmă în Rusia.
Documentele arată că tehnologia a fost utilizată în construirea unei rețele extinse de senzori în Marea Barents, cunoscută sub numele de Proiectul Harmony, concepută pentru a detecta submarinele occidentale și a proteja forța de descurajare nucleară a Rusiei în Arctica.
Oficialii de securitate citați în raport consideră că sisteme de supraveghere mai mici, similare, au fost desfășurate în alte părți – inclusiv în Marea Baltică. Lituania, Letonia, Regatul Unit și Irlanda au raportat că au găsit sau suspectează echipamente sonare rusești în apele lor în ultimii ani.
La începutul anului 2024, Lituania a afișat public o fotografie a unui dispozitiv sonar hidroacustic rusesc descoperit pe coasta Curlandei. Oficialii au declarat că descoperiri comparabile au fost făcute anterior în largul coastei Marii Britanii, Irlandei și a Lituaniei.
O nouă dimensiune unei povești de lungă durată
Revelațiile germane adaugă o nouă dimensiune unei povești de lungă durată care continuă să bântuie Europa de Nord. În decembrie 2020, Suedia a autorizat o nouă examinare subacvatică a epavei după ce un documentar suedez a dezvăluit o gaură nesemnalata anterior în cocă.
Imaginile - înregistrate de vehicule subacvatice acționate de la distanță - au arătat o tăietură înaltă de patru metri și lățime de 1,2 metri pe partea tribordă. Filmul a reaprins speculațiile despre posibile daune externe, determinându-l pe ministrul de interne al Suediei de atunci, Mikael Damberg, să promită o nouă anchetă: „Dacă există informații noi, trebuie să le analizăm și să clarificăm orice întrebări”, a spus el la acea vreme.
Pentru Estonia, dezastrul a marcat o tragedie națională definitorie – momentul în care optimismul independenței timpurii s-a ciocnit cu durerea la scară națională. Totuși, trei decenii mai târziu, ceea ce se află sub Marea Baltică rămâne atât un memorial, cât și un mister.
Dacă cele mai recente informații se dovedesc adevărate, locul de veci al Estoniei ar putea servi acum unui scop complet diferit: nu un simbol al comemorării, ci un avanpost tăcut într-o luptă tot mai profundă pentru controlul adâncurilor nevăzute ale Mării Baltice.
Cronologie: MS Estonia și urmările sale
28 septembrie 1994 – feribotul MS Estonia se scufundă în marea agitată în timpul călătoriei sale de la Tallinn la Stockholm. Dintre cei 989 de pasageri și membri ai echipajului, 852 își pierd viața. Acesta devine cel mai grav dezastru maritim în timp de pace din Europa.
1995 – Suedia, Finlanda și Estonia semnează un acord care desemnează epava drept loc de veci protejat. Scufundările în zonă sunt strict interzise. Planurile de a încadra nava în beton sunt ulterior abandonate în urma protestelor publice.
2005–2019 – familiile victimelor solicită în mod repetat reluarea anchetelor, pe fondul îndoielilor cu privire la explicația oficială conform căreia o vizieră de proră defectă a cauzat scufundarea.
28 septembrie 2020 – un documentar suedez realizat de jurnalistul Henrik Evertsson dezvăluie imagini cu o gaură de patru metri în coca din tribord. Filmul provoacă noi indignare și speculații atât în Suedia, cât și în Estonia.
18 decembrie 2020 – guvernul suedez anunță o nouă examinare subacvatică a epavei. Oficialii semnalează planuri de modificare a legii privind protecția mormintelor pentru a permite cercetări limitate.
2021–2024 – restricțiile de protecție asupra epavei sunt ridicate temporar pentru a permite investigații suplimentare. Autoritățile suedeze, estoniene și finlandeze efectuează scufundări comune.
24 octombrie 2025 – posturile de radio germane WDR și NDR, împreună cu Süddeutsche Zeitung și parteneri internaționali, publică o investigație care sugerează că Rusia ar fi putut folosi epava estoniană pentru exerciții militare subacvatice secrete și operațiuni de supraveghere împotriva NATO.
Comentează