Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Romania Libera:
"Big Brother“ este pe cale să devină realitate și în România. Sistemul Informatic Integrat (SII Analytics), care interconectează bazele de date ale principalelor instituții ce dețin datele personale ale românilor, va fi modernizat. Din banii românilor şi ai europenilor.
În foarte scurt timp, bazele de date ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului de Finanţe, ANAF, Direcţiei Generale a Vămilor, Ministerului de Justiţie – Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerului Dezvoltării – APIA, Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Băncii Naţionale a României, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor putea fi accesate rapid de instituțiile din Sistemul de Siguranță Națională, grație acestei platforme IT ce urmează a fi modernizată de către SRI.
Acest veritabil „Big Brother“ de România va avea acces la tot: informații referitoare la starea civilă (căsătorie, divorţ, deces); situaţia financiară (venituri, cheltuieli, taxe, impozite), activitatea agenţilor economici (înfiinţarea sau închiderea unei firme, bilanţul activităţii); drepturile şi obligaţiile cetăţeneşti; munca, familia şi protecţia socială; parcursul educaţional (gimnaziu, universitate sau chiar o înscriere la bibliotecă); situaţia medicală; informaţii de călătorie etc.
Instituțiile de forță vor scormoni prin aceste baze de date sub pretextul identificării amenințărilor la siguranța națională – terorism, migraţie ilegală, crimă organizată –, pentru a căror contracarare este necesară o reacţie în timp foarte scurt, după cum susținea SRI anul trecut.
Un astfel de instrument este deosebit de puternic și trebuie ținut în frâu. Scandalul SIPA este o dovadă unde se poate ajunge dacă serviciile secrete nu sunt controlate drastic. Apetenţa pentru intruziunea în viaţa privată a băieţilor cu ochi albaştri este proverbială. Cu atât mai mult cu cât, în prezent, strângerea de informaţii este facilitată de mediile electronice. România are nevoie de legi ale siguranței naționale moderne, care să respecte recomandările europene în materie de drepturi şi libertăţi fundamentale și să asigure un control civil eficient asupra serviciilor secrete. Din păcate, aceste aspecte sunt încă deficitare în ţara noastră. (Mai multe detalii AICI)
National:
Clasa politica romaneasca s-a umflat mai ceva ca broasca raioasa a NATO ca, uite, suntem prima tara europeana care ne-am marit contributia la doi la suta din PIB. De asemenea, in timp ce Administratia Trump anunta ca ar putea mari considerabil bugetul pentru apararea flancului estic al Aliantei Nord-Atlantice in fata unei posibile agresiuni rusesti, pe teritoriul Romaniei vor avea loc unele dintre cele mai ample operatiuni militare comune ale fortelor NATO.
Si cum nu este zi in care taberele rivale de la conducerea MApN sa nu se inghesuie care sa anunte mai repede ca o sa cumparam ba fregate, ba avioane F16 sau rachete Patriot, aproape ca ai putea baga mana in foc ca, uite, s-au asezat lucrurile si la noi intr-un domeniu, si inca unul mai mult decat sensibil. Acum, ca multi dintre militarii profesionisti stau doar in soldele primite pentru riscantele misiuni externe, asta este cu totul alta poveste. Ca si faptul ca alti tineri care si-au dorit atat de mult haina militara au inceput deja sa se blazeze, dupa ce au ajuns sa „saliveze” la salariile colegilor de la Ministerul de Interne, care li se par unele de-a dreptul exorbitante, de asemenea nu pare sa faca parte din vreo strategie pe termen scurt. Iata insa ca lucrurile au inceput sa se complice pana si pentru cei din fortele speciale ale Armatei romane, despre care exista deja informatii ca s–ar confrunta la randul lor cu probleme tot mai mari.
Cum ar fi, de exemplu, imposibilitatea de a face numarul de salturi necesar pentru a putea fi apti pentru misiunile aeropurtate, mai ales ca in exercitiile comune cu alte forte NATO aceste parasutari reprezinta principala piatra de incercare pentru militarii nostri…
Blestemul Tuzla
La 5 iulie 2010 avea loc unul dintre cele mai tragice incidente aviatice, in urma caruia un avion An-2 s-a prabusit si a fost spulberat la putina vreme dupa decolarea de pe Aerodromul Tuzla. La bord, pe langa echipaj, se aflau si 12 parasutisti militari, dintre care opt apartineau Fortelor Navale Romane iar ceilalti patru erau din cadrul Fortelor Aeriene.
Mai mult, speculatiile despre acest misterios accident au fost amplificate si de aparitia informatiei ca alti opt parasutisti, apartinand Serviciului de Informatii Externe ar fi trebuit sa se afle si ei in aceeasi aeronava, dar ar fi renuntat la zbor in ultima clipa. Oricum, dincolo de tragicele pierderi de vieti, „blestemul Tuzla” continua sa loveasca si astazi Armata, intrucat de la acel moment au fost retrase de urgenta, asa cum se iau la noi masurile in pripa, toate avioanele An-2. Adica tocmai cele mai pretabile la zborurile de instructie pentru parasutari, fara a fi insa inlocuite cu altele. Asa ca, desi modernizate cu elicoptere PUMA, fortele speciale au trebuit sa recurga la sprijinul altor structuri, intrucat din „PUMELE” Armatei este ceva mai dificil sa te parasutezi, atat din cauza usilor mai stramte, cat si a altor aspecte tehnice si de constructie. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Mircea Geoană crede că vizita nocturnă la Vântu şi hiuduielile de la Timişoara nu sunt adevăratele motive pentru care a pierdut alegerile prezidenţiale din 2009, deşi toate analizele sociologice asta au indicat. În loc să-şi asume greşelile, Geoană vede o „super-structură” care l-a împiedicat să ajungă preşedinte.
Comisia parlamentară care anchetează alegerile prezidenţiale din 2009 l-a invitat din nou la audieri pe Mircea Geoană, candidatul înfrânt atunci de Traian Băsescu. Fostul lider al PSD a fost întrebat cât a contat în rezultatul alegerilor vizita la Sorin Ovidiu Vîntu. În mod ironic, întrebarea i-a fost adresată chiar de către deputatul PMP Robert Turcescu, cel care a moderat dezbaterea televizată din urmă cu opt ani, în timpul căreia Băsescu l-a întrebat, decisiv, pe Geoană: “V-a plăcut aseară la Vântu?”. Sondajele de atunci au demonstrat că vizita la Vntu l-a costat pe Geaonă funcţia de preşedinte, însă fostul candidat al PSD este de altă părere. “Cât de mult sau cât de puţin a contat vizita mea în seara de dinainte este o chestiune, încă o dată, subiectivă. Eu cred că a contat puţin, că a fost un pretext. Cred că este mai interesant de văzut cine stătea pe urmele unui candidat prezidenţial, cu o noapte înainte, făcând astfel de poze. Filierea în care a ajuns această chestiune mi se pare mai relevantă pentru discuţia de astăzi decât opţiunea mea, inspirată sau mai puţin inspirată, de a face această vizită", a răspuns Mircea Geoană. "În opinia mea, şi vă spun asta fără nicio intenţie de revenire în politica românească, că a fost un pretext, a fost folosit, şi care a avut un impact, din punctul meu de vedere, modest. Diferenţa de voturi era mai mult decât acoperitoare pentru orice eventual impact negativ al vizitei mele în acea seară", a adăugat Mircea Geoană.
Dispută cu Turcescu
În timpul audierilor, deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu l-a întrebat pe Mircea Geoană dacă a contat faptul că dezbaterea din urmă cu opt ani a fost moderată de Robert Turcescu, care s-a deconspirat între timp ca ofiţer acoperit. „Cred că suntem în Cartea Recordurilor: un ofiţer acoperit moderează o dezbatere prezidenţială. În sine, este o operaţiune excepţională. Nu ştiu dacă există undeva în lumea democratică cât de cât autentică o situaţie în care un ofiţer acoperit să modereze. Cum un ofiţer acoperit a ajuns în situaţia respectivă, asta este iarăşi o întrebare interesantă”, a spus Geaoană, care a recunoscut însă că varianta ca Robert Turcescu să modereze dezbatarea a fost negociată de echipa sa de campanie, mai exact de Victor Ponta, pe atunci purtătorul său de cuvânt. Ulterior, Ponta i-a luat locul lui Geoană în fruntea PSD, ba chiar l-a şi exclus din partid.
În replică, deputatul PMP Robert Turcescu a răspuns: "Pentru liniştea doamnei Cătăniciu. Celebra listă cu avansările făcute la secret de domnul Gabriel Oprea şi răspunsul MApN arată că avansarea mea în grad, sub acoperirea domnului Oprea, s-a întâmplat la mult timp după dezbaterea prezidenţială din 2009”. În 2012, Gabriel Oprea a avansat în grad o serie de politiceni şi ziarişti fără şitrea lor, printre care şi Robert Turcescu. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Cu cancelarul german Angela Merkel sugerând că a venit vremea ca Europa să se separe de Statele Unite, din ce în ce mai critice faţă de europeni, şi cu premierul polonez Beata Szydlo acuzând „şantajul“ la care este supusă de către UE ţara sa, cea mai mare economie est-europeană, din cauza refugiaţilor, încep să se distingă clar rifturile care fragmentează Occidentul.
Aceste goluri, vizibile şi la nivel de ţară, nu doar de regiune, vor stabili viitorul Uniunii. Prin aceste rifturi îşi pot infiltra influenţa Rusia şi Turcia.
În UE, editorialistul de la Wall Street Journal Simon Nixon vede Dunărea ca pe o linie clară de demarcaţie între est şi vest, în contextul în care Europa caută să-şi întărească moneda comună, graniţele şi piaţa internă. „Mulţi spun că la est de Dunăre respectul faţă de statul de drept este slab, subminat de corupţie şi de atacurile politice asupra instituţiilor care sprijină statul de drept“, scrie Nixon. El evidenţiază în primul rând Ungaria, apoi România, Bulgaria şi Serbia.
Această fragmetare se vede clar şi la nivel mai mic, spre exemplu în Republica Moldova, o ţară cu un guvern proeuropean bombardat cu scandaluri de corupţie şi cu un preşedinte prorus care s-a întâlnit de patru ori în doar trei luni cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin. De altfel, influenţa Kremlinului pare că se infiltrează prin unele din crăpături.
Premierul maghiar Viktor Orban, care conduce o campanie agresivă „Opriţi Bruxellesul“ prin intermediul presei fidele guvernului (în care acuză UE de subminarea suveranităţii Ungariei şi despre care Comisia Europeană spune că se bazează pe minciuni), a discutat vineri telefonic cu Putin despre relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, potrivit Budapest Business Journal. Mai multe detalii nu există, deşi de obicei cei doi politicieni se grăbesc să arate cât de bine se înţeleg. Aceasta în condiţiile în care în Ungaria în ultimul timp au avut loc demonstraţii masive contra politicilor lui Orban şi contra legăturilor acestuia cu Kremlinul. Pentru Orban, liderul unei economii mărunte din Est, discuţiile cu liderul fostei superputeri nu pot fi decât un semn de putere. Şi publicitate: Orban este mai mereu în centrul atenţiei presei din vestul Europei. Şi Emmanuel Macron, cel mai tânăr preşedinte al Franţei, s-a întâlnit ieri cu Putin, însoţindu-l într-un tur al impresionantului palat Versailles. Putin a sprijinit deschis doi dintre rivalii lui Macron din campania electorală, iar echipa lui Macron susţine că guvernul rus este implicat într-o serie de atacuri cibernetice asupra sistemelor lor. Prin gestul său, Macron poate să demonstreze că în pofida tinereţii este capabil să evolueze pe scena liderilor mari (are sub 40 de ani şi deja i-a dat o lecţie, printr-o strângere de mână memorabilă, lui Donald Trump) sau că Europa poate avea o poziţie comună faţă de Rusia. Însă trebuie luat în considerare şi că francezii au o oarecare sensibilitate romantizată pentru Rusia.(Mai multe detalii AICI)
