Blestemul de la Casa Albă. Ce are în comun Trump cu președinții care au avut un final tragic

Autor: Alexandra Cruceru, Redactor

Publicat: 10-11-2016

Actualizat: 10-11-2016

Article thumbnail

Sursă foto: The Independent

Candidatul republican, Donald Trump, a câştigat scrutinul prezidenţial din Statele Unite, depăşind pragul de 270 de electori federali. Hillary Clinton şi-a recunoscut înfrângerea, telefonându-i contracandidatului său să-l felicite. Americanii au ales pe 8 noiembrie cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, dar şi noii membri ai Camerei Reprezentanţilor şi o treime din Senat.

Casa Albă, locul de reședință al președinților americani, loc atât de râvnit de Donald Trump, este totodată și un loc controversat, istoria consemnând o serie de întâmplări cu final tragic pentru președinții americani sub semnul cifrei 5 sau divizibil cu 5, potrivit antena3.ro. William McKinley sau John Fitzgerald Kennedy sunt câțiva dintre preşedinţii care au scris cu sânge pagini de istorie. Moartea lor a stârnit neliniştea poporului american, dând naştere la diverse teorii conspirative.

Clipul zilei: The Simpsons au prevăzut din 2000 alegerea lui Donald Trump/ VIDEO

Doliu în lumea artistică: A murit unul dintre cei mai respectați violoniști români

Abraham Lincoln (născut la 12 februarie 1809 şi decedat la 15 aprilie 1865) a fost cel de-al 16-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Honest Abe (Abe cel Cinstit, cum îi spuneau americanii) a fost primul preşedinte republican. Într-o vreme în care oamenii de culoare erau ţinuţi în lanţurile sclaviei şi când rasiştii nu se dădeau în lături de la a ucide fără remuşcări orice negru, liber sau nu, preşedintele Lincoln a luptat pentru abolirea sclaviei şi s-a opus expansiunii acesteia. Cu o săptămână înainte de moartea sa, acesta le povestea apropiaţilor că a visat cum angajaţii de la Casa Albă se pregăteau de înmormântarea preşedintelui. Previziunea sa s-a adeverit, căci, la câteva zile după  un discurs legat de acordarea dreptului de vot al oamenilor de culoare, susţinut la 11 aprilie 1865, John Wilkes Booth, un actor prestigios al vremii şi un rasist renumit, a intrat în loja prezidenţială a Teatrului „Ford” din Washington şi l-a împuşcat pe Abraham în ceafă. Era vineri seara, 14 aprilie 1865. Asasinul a căzut de la lojă, dar s-a ridicat şi, şchiopătând, i-a adresat preşedintelui cuvintele: „Sic semper tyrannis!” („Aşa vor păţi întotdeauna tiranii!”). Abraham Lincoln, inconştient, a primit îngrijiri medicale de urgenţă, după care a fost internat în spital. În dimineaţa zilei următoare a murit. Deşi ucigaşul a reuşit să se ascundă o vreme în statul Virginia, acesta a fost împuşcat ulterior de unul dintre funcţionarii armatei.

Republicanul Abram Garfield (19 nov. 1831-19 sep. 1881) a fost cel de-al 20-lea preşedinte al Americii, deţinând cea mai înaltă funcţie a statului american doar şase luni şi 15 zile, respectiv de la 4 martie până la 19 septembrie 1881. Charles Guiteau este numele care a făcut istorie ucigându-l pe Garfield. Dar care este istoria acestui asasin? Suferind de „complexul prezidenţial”, Guiteau era un frecvent corespondent al Casei Albe, care solicita diverse posturi mărunte. El chiar a scris şi un discurs politic pentru Garfield, pe care nu l-a ţinut niciodată, dar pe care l-a tipărit în sute de exemplare, pe care le-a împrăştiat în oraşe, considerând că faima preşedintelui i se datorează. Din prima zi a mandatului lui Garfield, Guiteau, la fost obsedat de ideea uciderii sale, plănuindu-şi fiecare mişcare. În ziua în care a dus la capăt atentatul, Charles şi-a lustruit pantofii şi i-a spus taximetristului să îl aştepte, pentru a-l duce la închisoare. Asasinul s-a strecurat în mulţimea din Washington şi l-a împuşcat în braţ, apoi în coloana vertebrală, doborându-l. A supravieţuit două luni, însă căutarea nereuşită a unuia dintre gloanţe de către medici, care nu şi-au sterilizat ustensilele, i-a provocat o septicemie. Garfield şi-a dat ultima suflare la 19 septembrie 1881, în New Jersey, în clinica în care a fost internat. Procesul lui Guiteau a fost lung şi controversat, acesta spunând instanţei de judecată că „doctorii l-au ucis pe Garfield. Eu doar l-am împuşcat!”. În jurnalul pe care îl ţinea după gratii, bărbatul scria că a visat 20 de ani să ajungă preşedinte al SUA şi că această idee nu l-a părăsit niciodată. La 30 iunie 1882, Charles Guiteau a fost condamnat la moarte şi spânzurat.


William McKinley Junior (29.01.1843 şi decedat la 14.09.1901) a fost ultimul veteran al războiului civil american şi cel de-al 25-lea preşedinte al SUA. În timpul mandatului său, America era prima putere industrială a lumii, preşedintele susţinând dezvoltarea economică. Leon Czolgosz, fiul unor imigranţi polonezi, era un anarhist care nu împărtăşea ideile preşedintelui. Astfel că, la 6 septembrie 1901, a participat la întrunirea de la „Templul Muzicii” din Buffalo, New York, unde preşedintele ţinea un discurs. Zece minute. Atât a avut McKinley timp să-şi salute susţinătorii. Două focuri de armă trase de Leon au spulberat liniştea, preşedintele căzând la pământ. Deşi mulţimea s-a năpustit asupra atentatorului, McKinley a strigat: „Nu îl mai loviţi!”. Cel de-al doilea glonţ ce i-a străpuns abdomenul şi rinichii i-a fost fatal. La 14 septembrie 1901 se stingea încă o stea a Statelor Unite. Ultimele sale cuvinte au fost: „Cât mai aproape de Dumnezeu”.

Mihail Gorbaciov știe ce se va întâmpla în era Donald Trump

Preşedintele cu numărul 35 nu mai are nevoie de nici o introducere. John Fitzgerald Kennedy (29.05.1917 - 22.11.1963), cel de-al 35-lea preşedinte american. În timpul unui tur prezidenţial, la 22 noiembrie 1963, în Dallas, Texas, primul om al lumii a fost împuşcat mortal de Lee Hervey Oswald. Limuzina în care era şi soţia preşedintelui, Jacqueline, a fost ţinta atacurilor ce au mai adus o pată de sânge istoriei SUA.

Gigi Becali despre victoria lui Trump: Să vedeți ce bine va fi pentru România

Kennedy a fost declarat mort la spital, unde au fost aduse şi celelalte victime. Raportul Warren (1964), întocmit după ancheta oficială desfăşurată după moartea preşedintelui, a conchis că atentatul a fost comis de o singură persoană şi au fost patru focuri de armă. Oswald nu a ajuns să fie judecat, fiind ucis de Jack Ruby, suspectat de legături cu mafia. Teoria conspiraţiei vizează de fapt un complot al CIA, FBI, KGB sovietic, dar şi al vicepreşedintelui Lyndon Johnson. Moartea lui Kennedy rămâne şi astăzi un mister.

Încă patru preşedinţi americani au murit în timpul desfăşurării mandatului prezidenţial, însă din cauze naturale: W. Harrison, Taylor, Harding şi Franklin Roosevelt. Numeroşi alţi preşedinţi americani au fost victimele unor tentative de asasinat nereuşite: Theodore Roosevelt, Franklin D. Roosevelt, Harry Truman, Richard Nixon, Gerald Ford, Jimmy Carter, Ronald Reagan şi George Bush Senior.

 

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri