Premium
Revizuirea noii Legi a sistemului public de pensii, având în vedere pe de o parte punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale şi, totodată, renunţarea la penalizarea viitorilor pensionari pentru neachitarea contribuţiilor sociale reţinute şi nevirate de angajator şi adoptarea unui mecanism de protecţie a ucenicilor şi a elevilor şi studenţilor pe perioada practicii, în caz de accidente de muncă sau boală profesională, sunt două dintre solicitările liderului Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, expuse în cadrul şedinţei CNTDS convocată miercuri la Palatul Victoria, informează Agerpres.
Citește și: Caz incredibil în Dolj: Un bărbat şi-a luat în braţe mama şi a sărit cu ea în fântănă
De asemenea, Dumitru Costin a mai solicitat reprezentanţilor Guvernului îmbunătăţirea dialogului social prin modificarea Legii 62/2011, dar şi prin completarea legislaţiei în domeniul informării şi consultării la nivel de întreprindere, promovarea unui mecanism pentru reducerea deficitului de forţă de muncă calificată şi realizarea, împreună cu partenerii sociali, a unei analize a sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a celor două componente ale sistemului de securitate socială, având în vedere reforma mecanismului de finanţare a acestora, dar şi actele normative aprobate în ultima perioadă.
Potrivit unui comunicat al BNS, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea dialogului social, aceasta este şi una dintre recomandările specifice de ţară transmise României în cadrul Semestrului European, inclusiv în acest an.
"Prin această propunere s-a avut în vedere atingerea unor obiective generale, dar şi specifice în cadrul procedurii de informare, consultare şi codecizie la nivelul întreprinderii. Intenţionăm să deschidem noi oportunităţi concrete şi, totodată, durabile pentru îmbunătăţirea consistentă şi continuă a instituţiei informării şi consultării, precum şi inaugurarea la nivel principial în legislaţia românească a instituţiei codeciziei, angajator-lucrător, la nivelul întreprinderii. Adoptarea acestui pachet legislativ ar putea conduce la ameliorarea dialogului social, consolidarea democraţiei industriale, perfecţionarea politicilor de intervenţie anticipată, susţinerea principiului cooperării loiale şi de bună credinţă a angajatorilor cu angajaţii lucrători şi o mai bună susţinere a politicilor economice ale angajatorului", se arată în comunicatul BNS.
Referitor la crearea unui mecanism de gestiune previzională a ocupării şi competenţelor, având ca obiectiv reducerea deficitului de forţă de muncă calificată, BNS reiterează că piaţa muncii din România se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă calificată. Pentru a răspunde acestei necesităţi, BNS a propus o acţiune prospectivă care să asigure un flux de informaţii veridice specifice şi pe această bază să permită elaborarea şi adoptarea unor programe de ajustare şi răspuns la problemele astfel identificate.
"Obiectivul acestui demers este acela de a realiza o hartă dinamică care să reflecte necesarul estimat de ocupare (cantitativ) şi de competenţe de achiziţionat (calitativ), pe termen mediu şi lung (3 - 5 ani), precum şi de creare a unui instrument de gestiune a situaţiilor de concediere şi/sau mobilitate profesională masivă", se precizează în documentul citat.
La capitolul sustenabilitate şi stabilitatea sistemului public de pensii şi a celui de asigurări de sănătate, avându-se în vedere deficitele înregistrate la 30.04.2019, atât de bugetul asigurărilor sociale, cât şi de fondul unic de asigurări de sănătate, precum şi decizia Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi ale noii Legi a sistemului public de pensii, Blocul Naţional Sindical a solicitat Guvernului o analiză a sustenabilităţii şi stabilităţii sistemului de securitate sociale, analiză care să fie realizată împreună cu partenerii sociali.
"În condiţiile în care facilităţile acordate sectorului construcţii vor continua să producă efecte, inclusiv prin completarea listei sectoarelor beneficiare ale acestei facilităţi, deficitul se va accentua. În plus, recalcularea pensiilor, precum şi creşterea punctului de pensie programată pentru anii următori vor crea presiune pentru susţinerea bugetului de asigurări sociale, în special având în vedere forţa de muncă îmbătrânită şi nivelul ridicat al şomajului în rândul tinerilor. În acest moment, în sistemul public de asigurări sociale de sănătate sunt aproximativ 17 milioane de beneficiari şi doar 6 milioane de contributori, în aceste condiţii sistemul nu se poate susţine. În repetate rânduri categorii de persoane au fost declarate ca fiind asigurate prin efectul legii, deci fără obligaţia de plată a contribuţiilor. Deficitul fondului unic de asigurări de sănătate este translatat în calitatea din ce în ce mai slabă a serviciilor medicale acordate de sistemul public de sănătate. Reforma finanţării sistemului de securitate socială, dar şi acordarea unor facilităţi pentru unele categorii de persoane sau sectoare economice au afectat profund caracterul contributiv al sistemului de securitate socială", susţine BNS.
