Premium
Riscul de creştere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii cursului de schimb se numără printre riscurile identificate de bănci, conform Sondajului privind riscurile sistemice din iunie 2022, realizat de Banca Naţională a României.
"La nivel naţional, conform Chestionarului privind riscurile sistemice, cele mai mari instituţii de credit autohtone au identificat patru riscuri ridicate şi şase riscuri moderate. Pe fondul incertitudinilor la nivel global, evaluările privind riscurile sistemice reflectă o deteriorare pe anumite categorii şi creşterea numărului de riscuri de nivel ridicat. Riscul privind deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne s-a menţinut la un nivel ridicat în ultimii doi ani şi rămâne şi în exerciţiul curent pe primul loc în harta riscurilor. În categoria riscurilor de nivel ridicat se alătură în această rundă a sondajului trei noi riscuri, evaluate ca riscuri de nivel mediu în exerciţiul anterior, respectiv: riscul de creştere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a populaţiei şi IMM (locul 2/10), cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicaţii asupra solvabilităţii sectorului bancar (locul 3/10), şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental (locul 4/10)", se spune în document.
BNR menţionează că în scădere a fost evaluat un singur risc, cel asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare, care a coborât la nivel mediu, de la ridicat în sondajul precedent,şi a trecut pe locul 5 în harta riscurilor, potrivit Agerpres.ro.
Conform băncii centrale, riscul de creştere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii cursului de schimb înregistrează cel mai ridicat nivel, având o probabilitate de apariţie superioară primului risc din harta riscurilor, însă dificultatea de gestionare în cazul materializării este mai redusă.
Cinci dintre cele zece bănci participante la sondaj au clasificat probabilitatea de apariţie a riscului de creştere a costului de finanţare ca fiind sigură, iar alte patru bănci consideră foarte ridicată probabilitatea de materializare a acestui risc. Totodată, acest risc prezintă şi cea mai importantă înăsprire a evaluării, clasându-se pe locul al doilea în exerciţiul curent, faţă de locul al optulea în exerciţiul precedent.
Alte riscuri care au crescut în importanţă din perspectiva băncilor sunt riscul privind lichiditatea sectorului bancar, clasat pe locul 7, de la 9 în analiza anterioară, şi riscul climatic care a urcat cu o poziţie în topul celor mai importante riscuri sistemice (locul 9/10), însă rămâne printre cele mai puţin semnificative riscuri identificate de bănci, alături de riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public (locul 10/10), care a cunoscut o îmbunătăţire faţă de evaluarea din septembrie 2021. În plus, riscurile evaluate cel mai frecvent în exerciţiul curent de către instituţiile de credit ca având un impact potenţial foarte ridicat asupra sistemului financiar sunt riscul de deteriorare a echilibrelor macroeconomice interne şi cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar.
Potrivit BNR, riscurile care au scăzut în importanţă comparativ cu exerciţiul anterior, dar rămân la un nivel moderat, se referă la riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente şi riscul asociat evoluţiilor din piaţa imobiliară comercială.
În cadrul exerciţiului curent, BNR menţionează că au fost adresate băncilor două întrebări adiţionale referitoare la: implicaţiile pe termen scurt şi mediu ale persistenţei creşterii preţurilor la energie şi efectele asupra echilibrelor macroeconomice interne şi implicaţiile asupra riscului de credit, în contextul conflictului militar din Ucraina. Conform evaluărilor instituţiilor de credit, persistenţa creşterii preţurilor la energie poate avea efecte negative directe asupra reducerii capacităţii de rambursare a împrumuturilor, cu precădere pe segmentul populaţiei vulnerabile, dar şi în rândul companiilor cu o situaţie financiară mai precară sau în cazul IMM.
În contextul creşterii preţurilor în sectorul energetic, al majorării inflaţiei şi ratelor de dobândă şi, totodată, al încetinirii creşterii economice, băncile se aşteaptă, aproape în unanimitate, atât la o creştere a ratelor de neperformanţă, cât şi la o încetinire a activităţii de creditare. În ceea ce priveşte efectele asupra principalilor indicatori bancari, răspunsurile instituţiilor de credit sunt oarecum divergente. Astfel, jumătate dintre băncile respondente nu consideră că impactul generat va afecta gradul de solvabilitate şi nivelul de lichiditate ale sistemului bancar pe termen scurt şi mediu, în timp ce celelalte instituţii de credit estimează un impact negativ asupra fondurilor proprii şi, implicit, atât asupra gradului de solvabilitate şi profitabilitate, cât şi a nivelului de lichiditate.
În ceea ce priveşte evaluarea efectelor conflictului militar din Ucraina, instituţiile de credit au declarat în unanimitate că nu estimează o creştere a riscului de credit în acest context. Acest lucru se datorează legăturilor financiare sau comerciale imateriale faţă de Rusia şi/sau Ucraina ale debitorilor (populaţie şi companii nefinanciare) care se află în portofoliile acestora. Însă, instituţiile de credit consideră că impactul generat de conflictul militar dintre Rusia şi Ucraina va fi unul negativ şi se va răsfrânge asupra cadrului macroeconomic intern, prin prisma dezechilibrelor în lanţurile de aprovizionare şi desfacerii, reorientării către noi pieţe de materii prime, energie, gaze, inclusiv în contextul sancţiunilor la nivel european impuse Rusiei. Totodată, sunt identificate efectele indirecte generate de potenţialul impact negativ anticipat în cazul statelor membre.
Conform celor mai recente analize derulate de BNR, principalele riscuri sistemice se referă la: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, al conflictului Rusia-Ucraina, dar şi al pandemiei COVID-19; deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice şi internaţionale; întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR; nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental.
Analiza este realizată pe baza răspunsurilor instituţiilor de credit la Chestionarul privind riscurile sistemice. Sondajul este transmis celor mai importante 10 bănci din sistem după valoarea activelor. Acestea deţineau 77% din activele totale ale sectorului bancar în luna martie 2022. Chestionarul este adresat persoanelor cu atribuţii de conducere din cadrul departamentelor de administrare a riscului ale acestor instituţii.
Mecanismul analizei este următorul: BNR identifică riscurile care pot fi considerate sistemice şi solicită băncilor să răspundă în ce măsură opinia lor este asemănătoare, cum ierarhizează respectivele riscuri după importanţa posibilelor consecinţe asupra sistemului financiar, care este capacitatea lor de a face faţă consecinţelor în ipoteza concretizării riscului şi care consideră că este probabilitatea de apariţie a riscului sistemic. De asemenea, băncile au posibilitatea să propună riscuri care, în opinia lor, sunt sistemice.
Metoda de agregare a răspunsurilor băncilor cu privire la cele trei elemente ale riscurilor (probabilitatea de apariţie, severitatea impactului şi capacitatea de gestionare a riscului) este media ponderată, factorul de ponderare fiind cota de piaţă a activelor.
