Premium
Blocul Naţional Sindical susţine includerea unui sistem de raportare către Parlament privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), se menţionează într-un comunicat remis joi de organizaţia sindicală.
Citește și: Noi MĂRTURII despre crimele de la spitalul din Sibiu: Angajații ATI mizau pe internații fără aparținător
"În temeiul prevederilor Regulamentului privind Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă referitoare la raportare, monitorizare şi dialog pentru asigurarea transparenţei, BNS propune pentru România un mecanism bazat pe modelul european. În acest sens susţinem modificarea PL-x nr. 639/2020 - Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, în sensul includerii unui sistem de raportare periodică către Parlamentul României a modului în care decurge implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, stadiul realizării indicatorilor cantitativi şi calitativi, precum şi modificările aduse programului pe perioada implementării", se precizează în comunicatul BNS, conform Agerpres.
Blocul Naţional Sindical a transmis grupurilor parlamentare propunerea de modificare a actului normativ, potrivit comunicatului.
Organizaţia sindicală apreciază că la PNRR au dreptul să contribuie toţi actorii politici şi sociali relevanţi şi nu doar Guvernul.
"Având în vedere, pe de o parte, că sumele aprobate pentru România prin Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă împreună cu cele din Acordul de parteneriat pentru ciclul financiar 2021-2027 reprezintă principalele resurse pentru punerea în aplicare a unor programe de reforme şi proiecte de investiţii cu efecte în toată economia şi pe un orizont mare de timp şi, pe de altă parte, că împrumuturile primite vor trebui rambursate într-o perioadă lungă de timp, BNS consideră că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este proprietatea unui anume guvern, el trebuie să fie rodul contribuţiei tuturor actorilor politici şi sociali relevanţi. De asemenea, finanţările menţionate au ca sursă, pe lângă credite, banii din bugetul public european, ceea ce implică un control amănunţit din partea instituţiilor europene al modului în care statele membre utilizează aceşti bani", conform BNS.
Blocul Naţional Sindical aminteşte că pentru a sprijini statele membre, Parlamentul European şi Consiliul European, la propunerea Comisiei Europene, au adoptat un regulament pentru crearea unui Mecanism European de Redresare şi Rezilienţă, prin care statele membre UE pot primi granturi şi credite pentru implementarea unor programe de reforme şi susţinerea unor investiţii care să contribuie la depăşirea crizei şi creşterea rezilienţei economiilor şi societăţilor în faţa altor posibile provocări cu risc ridicat de alterare a vieţii cetăţenilor.
"După ce a beneficiat de sprijin european în cursul anului trecut prin programul SURE, România poate beneficia în perioada 2021-2026 prin intermediul Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă de sprijin financiar în valoare de până la 30,4 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi şi 16,2 miliarde de euro credite în condiţii avantajoase. Pentru a primi acest sprijin, Romania trebuie să prezinte Comisiei Europene pana la 30.04.2021 un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu obiective calitative şi cantitative, care urmăresc cei şase piloni prevăzuţi în regulament, recomandările recente ale Consiliului şi alte ţinte prevăzute în documentul menţionat", se menţionează în comunicatul BNS.
