Premium
Bod Dylan, a cărui atitudine retrasă față de presă este de notorietate, nu a făcut încă niciun comentariu cu privire la premiul în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (aproximativ 900.000 de dolari), în pofida tentativelor repetate ale Academiei Suedeze de a-l contacta, încă din data de 13 octombrie când a fost anunțat drept câștigător.
Vezi și: Kovesi, cercetată de Black Cube pentru ilegalități GRAVE? Iohannis în mijlocul scandalului
Vezi și: Despre sex în campania electorală
În cursul zilei de sâmbătă, conform presei suedeze, unul dintre membrii Academiei, Per Wastberg a luat atitudine față de poziția lui Dylan, precizând că dacă acesta va continua să nu se lase găsit, va da dovadă de "lipsă de politețe și de aroganță". Academia Suedeză a precizat însă că aceste comentarii nu reflectă poziția oficială a instituției.
"Autorul răsplătit cu premiul Nobel hotărăște singur dacă participă sau nu la ceremoniile legate de primirea premiului", a explicat Sara Danius, secretar permanent al Academiei Suedeze, instituție care "nu a luat niciodată poziție față de deciziile laureaților Nobel în acest context și nu o va face nici de această dată", relatează Reuters, preluată de Agerpres.
De altfel, site-ul oficial al interpretului și compozitorului american Bob Dylan nu mai conține informația referitoare la câștigarea premiului Nobel pentru Literatură de către artist. La începutul acestei săptămâni, o postare care făcea referire la următorul volum de versuri al artistului, ce cuprinde toate versurile sale din perioada 1961-2012, menționa că autorul acestuia este laureatul din 2016 al premiului Nobel pentru Literatură, însă ulterior informația respectivă a fost scoasă de pe site.
Ceremonia de acordare a premiilor Nobel se desfășoară în fiecare an la 10 decembrie, data la care Alfred Nobel a încetat din viață. Regele Suediei le oferă laureaților câte o diplomă și o medalie, ceremonie ce este urmată de un banchet oferit în cinstea câștigătorilor.
Dacă Bob Dylan va continua să păstreze tăcerea, va intra în istorie drept primul laureat care a decis să ignore pur și simplu decizia Academiei Suedeze de a-i acorda premiul. În cei 115 ani de când se acordă aceste premii, doar şase laureaţi au refuzat premiile: doi din proprie iniţiativă, iar patru forţaţi de regimurile în care trăiau.
Doi chimişti germani, Adolf Butenandt şi Richard Kuhn, şi un medic, Gerhard Domagk, au fost forţaţi de regimul lui Hitler să renunţe la premiile Nobel decernate în anii 1938 şi 1939.
În 1958, Boris Pasternak a refuzat Premiul Nobel din cauza fricii de represalii din partea Uniunii Sovietice. În replică, Academia Suedeză a refuzat să accepte gestul lui Pasternak, precizând că „acest refuz nu denaturează în nici un fel validitatea premiului”. Cu toate acestea, decernarea Nobelului pentru literatură nu a mai avut loc în acel an, ci abia în 1989, când fiul lui Pasternak a acceptat premiul în numele tatălui său.
În octombrie 1964, Academia Suedeză i-a oferit lui Jean Paul Sartre Premiul Nobel pentru literatură, chiar dacă scriitorul francez ceruse printr-o scrisoare retragerea sa de pe lista de nominalizați. Astfel, Sartre s-a văzut nevoit să refuze faimoasa distincție, motivând că „scriitorul nu trebuie să accepte să fie transformat într-o instituție, chiar dacă acest lucru se întâmplă în modul cel mai onorabil”.
Premierul vietnamez, Le Duc Tho, a refuzat să împartă premiul Nobel pentru pace pe anul 1973 cu americanul Henry Kissinger, motivând că atât timp cât nu e cu adevărat pace în ţara lui, nu poate accepta Nobelul.
