Premium
Reumatologia şi imunologia pediatrică sunt ramuri slab dezvoltate în România, iar universităţile nu pregătesc cadre medicale în aceste domenii, spune medicul Alexis Cochino, precizând că lipsa specialiștilor determină un diagnostic greşit în cazul pacienţilor, lucru ce poate duce la deces, scrie Mediafax.
“Pentru bolile autoimune pediatrice într-adevăr sunt foarte puţini specialişti, în puţine centre. În Anglia unde am lucrat erau într-un singur centru mai mulţi doctori decât sunt la noi în toată ţara. (...) Asta înseamnă diagnostic întârziat la copii, ceea ce unora le pune viaţa în pericol, iar altora le oferă prelungirea chinurilor”, a spus președintele Asociației Imunopedia și medic primar pediatrie, specialist alergologie și imunologie, Alexis Cochino.
Specialiştii susţin că deşi bolile sistemului imun sunt mai rare în cazul copiilor, comparativ cu alte boli, dacă acestea nu sunt diagnosticate şi tratate la timp pot duce la complicaţii grave, chiar şi la deces.
“Există întârzieri mari în diagnosticarea pacienţilor în boli imunologice şi boli autoimune. De obicei, întârzierea este de ani de zile, iar asta duce la pierderi de viaţă din cauza lipsei specialiştilor şi lipsa de informaţii în mediul medical despre aceste boli, care sunt noi. Nu prea se ştiu multe în publicul larg despre ele. (...) Din păcate, în facultate şi rezidenţiate nu se învaţă aproape nimic despre aceste boli. În multe cazuri, se ajunge chiar până la decesul copilului înainte ca el să primească diagnosticul”, a mai spus medicul.
Tratamentul pacienţilor cu bolile autoimune este unul costisitor, spune sursa citată, precizând că medicamentele, în mare parte, nu sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări în Sănătate. Acestea ajung de la sute de euro până la câteva mii.
“Există protocoale de diagnostic şi tratament pentru aceste boli care trebuie urmate pentru decontarea de către Casa de Asigurări. Aceste boli sunt foarte eterogene, neuniforme şi nu toţi pacienţii răspund la fel la tratament. Din cauza asta trebuie să alegem tratamentul potrivit, ceea ce uneori se încadrează în ce decontează CNAS, iar alteori nu. În cazuri disperate folosim medicamente care nu sunt diagnosticate de CNAS”, a mai spus specialistul.
Există mai mulţi factori care determină apariţia bolilor autoimune, cele mai frecvente fiind poluarea sau factorii genetici.
Citește și: Vești devastatoare pentru bolnavii de HIV/SIDA - România rămâne fără medicamente
“Nu pe mulţi dintre ei (n.r. - factori) îi putem influenţa, cum ar fi poluarea. Sigur putem aici merge cu bicicleta, nu cu maşina, (...) dar poluarea principală este cea industrială, la nivel planetar. Putem să ne străduim să avem o alimentaţie sănătoasă şi să facem sport, dar în ce priveşte bolile genetice nu putem influenţa cumva”, a mai spus Alexis Cochino.
Specialistul susţine că nu sunt mulţi medici în aceste domenii pentru că sunt specializări noi, iar în România nu sunt programe universitare pentru acestea.
“Nu există rezidenţiat pe specialităţile respective, adică imunologie pediatrică sau rematologie pediatrică. Pentru a face acestea, practic trebuie să facă două masterate, adică zece ani, unul de pediatrie şi unul de reumatologie, ceea ce este nedrept. Un reumatolog de adulţi face cinci ani. (...) Nu cred că este vreun plan pentru dezvoltarea acestor specialităţi, asta pentru că guvernanţii noştri nu sunt conştienţi de importanţa problemei şi numărul mare de pacienţi”, a mai spus Alexis Cochino.
De asemenea, Cochino mai spune că de nenumărate ori a mers la universităţile de Medicină pentru a le propune introducerea acestor specializări la rezidenţiate, însă a fost refuzat.
“Nu ştiu care este problema. S-au propus programe pentru aceste pregătiri, de peste trei ani, pentru reumatologie şi imunologie pediatrică, nu s-au aprobat. Singurul răspuns pe care l-am primit a fost că nu există în toate țările Uniunii Europene aceste specializări şi nu putem pregătit specialişti pentru ceva ce nu e în Europa (...) pentru că absolvenţii ar putea da în judecată statul pentru că au fost pregătiţi într-o specilităţi care nu sunt în Uniunea Europeană”, a mai spus Alexis Cochino.
De asemenea, Cochino mai spune că Asociaţia Imunopedia va merge în cadrul universităţilor de Medicină pentru a face cursuri opţionale cu rezidenţii despre aceste boli.
Asociaţia Imunopedia anuţă că la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului Alessandrescu-Rusescu, au fost diagnosticați și tratați, în ultimii cinci ani, peste 300 de copii cu artrită juvenilă (estimările fiind de peste 500 de cazuri la nivel național), peste 25 de copii cu imunodeficiențe, 20 cu lupus și 20 cu dermatomiozită.
Medicii spun că cele mai frecvente boli ale sistemului imunitar la copii sunt artrita juvenilă, cu o prevalență de aproximativ 1% și imunodeficiențele primare, care apar la 1/3000 de copii.
În cazul artritei juvenile și a altor boli conexe, ochii pot fi afectați chiar și atunci când nu există semne ale unei boli articulare active. Complicațiile oculare pot lua mai multe forme. Copiii cu artrită oligoarticulară, artrită cu entezită sau artrită psoriazică prezintă un risc crescut să dezvolte inflamații oculare (uveită). Problema principală în cazul acestei inflamații este că de multe ori ea nu provoacă simptome, astfel încât se poate ajunge la afectarea serioasă a ochiului înainte ca boala să fie depistată.
Imunodeficiențele primare sunt boli genetice rare, care afectează funcționarea sistemului imun, care are rolul de a ne apăra de infecții, boli autoimune (lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă, boala Crohn, etc.) boli maligne (leucemii, limfoame, cancere). Cauzele fiind de natură genetică.
În România, există centre regionale în imunologia pediatrică în București, Timișoara, Iași, Cluj, Târgu Mureș și Constanța.
