Premierul Ilie Bolojan a discutat astăzi, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai marilor producători și procesatori din domeniul agricol despre modul în care Guvernul îi poate susține pentru a crește capacitățile de producție și a promova produsele românești pe piețele naționale și externe.
La consultările de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, au mai participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Raul Gutin.
”Vă mulțumesc pentru ceea ce faceți pentru economia românească, pentru că ați creat locuri de locuri de muncă și vă plătiți taxele la stat! Vreau să cunosc direct de la producători și procesatori din domeniul alimentar cu ce probleme se confruntă și să identificăm împreună politicile publice pe care Guvernul le poate promova pentru a crește și diversifica capacitatea de producție, a mări competitivitatea și pentru a susține produsele românești la export”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Șeful Executivului a adăugat faptul că o discuție pe aceste teme a avut și cu reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, care și-au oferit disponibilitatea de a contribui la promovarea producătorilor români pe piețele externe.
Poziția companiilor
Reprezentanții companiilor au punctat dificultățile cu care se confruntă în derularea proiectelor de investiții. Ei au apreciat deschiderea la dialog a prim-ministrului Ilie Bolojan și au arătat disponibilitatea de a continua consultările pentru identificarea unor soluții guvernamentale care să susțină creșterea capacității de producție și promovarea produselor românești în magazinele din țară și pe piețele externe.
Context
Unul dintre cele mai mari reproșuri ale marilor producători este raportul dintre costurile de intrare (combustibil, îngrășăminte, semințe, utilaje etc.) și prețurile la care pot vinde recoltele.
Adesea prețurile scad în condiţii de piață concurențială cu importuri ieftine (ex: cereale din Ucraina) sau când cererea este slabă.
Seceta, condițiile meteorologice extreme, fluctuațiile pe termen scurt ale precipitațiilor afectează producţia. În anumite ani, recoltele sunt semnificativ reduse. Aceste riscuri se amplifică odată cu schimbările climatice.
Importurile din zone cu costuri mai mici sau cu subvenții externe, plus liberalizarea comerţului cu produse din alte țări (inclusiv Ucraina), pun presiune pe fermieri. În unele cazuri, importuri ieftine/cereale ucrainene au fost menţionate ca fiind problematice pentru fermierii români, deoarece cresc oferta şi împing preţul în jos.
Depozitarea, irigațiile, accesul la tehnologii moderne și la servicii de procesare sunt inegale sau inadecvat dezvoltate în multe zone, asta fiind un alt motiv de nemulțumire printre agricultori. Lipsa depozitelor adecvate sau costurile mari de transport afectează competitivitatea (de exemplu, dacă fermierii nu pot păstra bine cerealele sau trebuie să le vândă imediat la prețuri mici din lipsă de opțiuni de depozitare).
Deşi marile ferme au infrastructură și capacitate, există multe ferme mici sau foarte mici care nu au acces la finanţare, nu sunt bine integrate în lanţurile valorice, au tehnologie redusă. Acest dezechilibru structural afectează eficiența generală a agriculturii.
O altă problemă o reprezintă schimbările legislative, politicile fiscale, nerambursabile, dar și variația în accesul la fonduri europene sau guvernamentale, care fac ca fermierii mari să fie sensibili la decizii politice. Politica agricolă comună (PAC) și schemele de sprijin intern sunt cruciale. Dacă politica nu este stabilă sau accesul dificil, riscurile cresc.
Comentează